Conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), reprezentată prin Dinu Zamfirescu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific, şi Radu Preda, Preşedinte executiv, alături de Octav Bjoza, Preşedintele Asociației Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), au adus astăzi, 10 august 2016, la Castelul Peleş, un ultim omagiu celei care a fost Regina Ana a României.
Regina Ana de România a încetat din viață luni, 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani. Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei. Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, şi-a urmat familia în Spania şi în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de artă, la New York. În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s.
În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. A primit “Crucea de Război” a Franţei.
Regina Ana și Regele Mihai au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României, anul acesta urmând să împlinească 68 de ani de la căsătorie. Povestea lor este una impresionantă. S-au cunoscut în 1947, la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Prinţul Philip. La doar o săptămână de la eveniment, Regele Mihai i-a cerut mâna Reginei Ana. Pe 10 iunie 1948 s-au căsătorit în Grecia.
Regina Ana de România a fost un sprijin pentru Regele Mihai în anii petrecuţi în exil. Aceasta l-a însoţit pe Rege şi la revenirea în ţară în 1990, când pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care se afla familia regală este oprită de poliţie şi întoarsă din drum, precum şi în 1992 când autoritățile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna și la București.
Regele Mihai şi Regina Ana locuiau din 2004 la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, aceştia au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârșin, fie la Palatul Elisabeta.
.