București, 3 aprilie 2017. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în colaborare cu Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii nr. 22), vă invită miercuri, 5 aprilie 2017, de la ora 17:30, la evenimentul de lansare a volumului Caiet de cenzor de Liliana Corobca.
Întreaga activitate a unui cenzor – meserie ingrată, despre care era interzis să vorbeşti – este rezumată în acest caiet-jurnal, ce dezvăluie nu doar structurile instituţiei cenzurii, ci şi viaţa de culise, cu frământările, revoltele şi culpabilizările celor care decideau soarta cărţilor. De profesie cititori şi vânători de greşeli ideologice, asaltaţi de sute de manuscrise, de termene drastice de predare şi sancţiuni ameninţătoare, cenzorii îşi pierd identitatea şi, măcinaţi adesea de nevroze şi alte boli, îşi caută vindecarea inclusiv prin scris. „Operele” lor – caietele de cenzor –, autocenzurate sau nu, trebuiau obligatoriu să dispara. Nu s-a păstrat niciun asemenea document în arhive, astfel încât Caietul de cenzor al Lilianei Corobca este reconstituit din cenuşa tuturor la un loc. Volumul poate fi achiziţionat online de pe site-ul Editurii Polirom.
La eveniment vor lua cuvântul Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, Magda Cârneci, poetă, critic de artă şi publicistă, şi Radu Preda, Președinte executiv IICCMER (moderator).
Lansarea are drept cadru expoziţia foto-documentară Comunismul în România, găzduită în sălile expoziționale ale Bibliotecii Naționale a României (Pergament, Scriptorium, Papirus – parter, aripa Dâmboviţa) până la finalul anului 2017.
Intrarea este liberă.
Despre autoare
Liliana Corobca (n. 10 octombrie 1975, Săseni, Republica Moldova) este expert la compartimentul Exilul românesc al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității de Stat din Moldova (1992-1997) și doctor în litere la Universitatea din București (2001). Printre volumele publicate se numără Negrissimo (Arc, Chişinău, 2003), Personajul în romanul românesc interbelic (teză de doctorat, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003); Un an în Paradis (Cartea Românească, 2005) tradus în italiană în 2009 şi în germană în 2011; Kinderland (Cartea Românească, 2013); Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (Polirom, 2014), Cenzura pentru începători (Tannhäuser, 2014).
Despre expoziţia Comunismul în România
Organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer (KAS) în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, expoziţia este deschisă publicului larg până la finalul anului 2017, de luni până vineri, între orele 8.00 – 18.00. Acest demers expoziţional este primul de acest fel în România, însumând peste 100 de panouri unitare din punct de vedere grafic şi complementare din punct de vedere al conţinutului, propunând un minim consens referitor la ceea ce nu trebuie să uităm din perioada comunistă.
Într-o primă etapă a proiectului, demarată în luna mai a anului trecut, expoziţia a propus vizitatorilor o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenței anti-comuniste, punând ulterior la dispoziţia acestora şi alte secţiuni legate de perioada totalitară. Astfel, expoziția permanentă a unui viitor Muzeu al Crimelor Comunismului, vernisată pe 2 noiembrie 2016 la Ateneul Român, acoperă teme precum: ideologia comunistă, cucerirea puterii în România, Securitatea ca instrument al Partidului Comunist, țărănimea și colectivizarea, politicile demografice, politica externă, viața cotidiană, evenimentele din decembrie 1989.
Expoziţia reprezintă un bun prilej pentru organizarea unor dezbateri şi lansări de carte circumscrise nevoii de cunoaştere a trecutului recent, atât prin prisma mărturiilor martorilor istoriei, cât şi prin dialogul dintre generaţii. Prima manifestare de acest gen a avut loc pe 13 decembrie 2016 sub titlul Dictatura comunistă și drepturile individuale. Învățături din perspectivă democratică, urmată pe 16 februarie 2017 de dezbaterea Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21. Pe 8 martie 2017, a avut loc o nouă întâlnire, desfăşurată sub titlul Femei în comunism, la care a participat şi actriţa Maia Morgenstern, iar pe 20 martie 2017, dezbaterea Cunoașterea trecutului totalitar comunist. De la interes la dezinteres (și retur) a adus în atenţia publicului măsurile adoptate de alte ţări foste comuniste în vederea cunoașterii trecutului lor totalitar
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de e-mail office@www.iiccmer.ro sau la numărul de telefon 021 316 7565.
***
Despre IICCMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.
Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: https://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.