Trilogia Brigada Diverse a apărut după un hiatus de câțiva ani în care filmul polițist a fost aproape inexistent pentru producția de filme de la Buftea. Această absență a unui întreg gen de filme este reflectarea în plan cinematografic a șubrezirii poziției Ministerului de Interne după plenara CC al PCR din aprilie 1968, când în spatele ușilor închise au fost criticate „greșelile comise de partid în trecut”, cu trimitere directă la rolul instituției conduse de Alexandru Drăghici în represiunea politică. A fost nevoie să treacă un interval suficient de timp pentru ca principalul instrument represiv al regimului, care suferise transformări [...]

Concomitent cu scrierea scenariului la Dacii, Titus Popovici lucrează la o continuare ce reia firul narativ începând cu faza finală a asediului Sarmisegetuzei de către legiunile lui Traian. La fel ca și primul film al dipticului ce privește războiul dacilor cu romanii, Columna aparține scurtei faze de deschidere a regimului comunist către lumea capitalistă, fiind realizat în coproducție cu o casă de filme occidentală, CCC Filmkunst din Berlinul de vest. Distribuția este una internațională: italienii Antonella Lualdi în rolul nobilei dace Andrada, Amedeo Nazzari în cel al împăratului Traian, Franco Interlenghi în cel al centurionului Optimus și actorul britanic Richard [...]

Înainte de capodopera lui Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, a fost filmul lui Andrei Blaier realizat în plină epocă ceaușistă. Ambele au ca subiect similar tragediile provocate de avorturile clandestine care au proliferat în urma intrării în vigoare a infamului Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966 care interzicea, cu câteva excepții, întreruperile de sarcini. Măsura, ce viza creșterea natalității, fiind întărită de restricționarea accesului la metodele moderne contracepționale, a provocat indirect o adevărată hecatombă umană – probabil că numărul deceselor depășește 10.000 de femei – ca urmare a condițiilor medicale improprii în care se desfășurau avorturile [...]

Cu toate că poziția femeii în societatea românească s-a ameliorat în timpul regimului comunist față de perioada anterioară, promovarea ei a rămas încă deficitară, aspect sesizabil și la nivelul producției cinematografice. Unul dintre puținii cineaști care s-au aplecat asupra condiției femeii a fost Lucian Bratu, cel care după superproducția istorică Tudor se specializează în mod surprinzător în filme de actualitate cu personaje feminine autonome, care nu depind prea mult de bărbații din viețile lor. Un film cu o fată fermecătoare (1967) are în prim plan o tânără frivolă (Margareta Pâslaru) care, după ce ratează intrarea la facultate, ia în continuare [...]

Penultimul film al regretatului Alexandru Tatos este una dintre cele mai atipice și neîncadrabile creații cinematografice realizate în România socialistă. Secretul armei...secrete se află la întrepătrunderea mai multor genuri. Pe de o parte basm cinematografic, pe de alta musical și pe alocuri chiar călcând pe teritoriul S.F.-ului, bizara comedie camp cu elemente de satiră antirăzboinică și antitotalitară i-a luat prin surprindere pe decidenții politici responsabili cu industria ceaușistă de filme, ceea ce explică premiera sa la doi ani și jumătate de la intrarea în producție. Din paginile jurnalului regizorului se pot desprinde interminabilele obstacole cu care acesta s-a confruntat pentru [...]

Industria de filme din România ceaușistă, cu tot controlul ideologic exercitat prin intermediul unui complex lanț de comandă, nu a fost totuși un monolit propagandistic, permițând în anumite momente apariția unor breșe speculate cu îndrăzneală de cineaștii nonconformiști. Astfel a fost cazul intervalului de câțiva ani de la răscrucea deceniilor 8 și 9, când în plin protocronism cultural, în cinematografie sunt realizate o serie de filme de actualitate  care prezintă nefardat realitățile societății ceaușiste. Printre ele, Proba de microfon de cineastul de autor Mircea Daneliuc, poate cel mai liber film românesc al acelei perioade. Influențat de stilul ciné-vérité pe care [...]