Cel mai personal film realizat de Alexandru Tatos este și cel mai important din cariera sa. Secvențe (1982) este construit în jurul unui scenariu de scurt metraj (Patru palme, scris la începutul anilor ’70) şi dezvoltat într‑un triptic ce are ca numitor comun viaţa unei echipe de filmare. Regizorul, care semnează și scenariul, se joacă pe sine în film, alături de colaboratorii săi obișnuiți de la Buftea, printre care operatorul Florin Mihăilescu, sunetistul Horea Murgu și actrița Emilia Dobrin. Regizor cu valențe contestare, care a format alături de Mircea Daneliuc și Stere Gulea nucleul grupării reformatoare de cineaști de la [...]

Distanțarea treptată de URSS inițiată de Dej în ultimii ani ai regimului său și continuată cu aplomb sporit de Ceaușescu a avut ca principal efect recuperarea în scop propagandistic a istoriei naționale, miza fiind asigurarea legitimității interne. În plan cinematografic, această tendință s-a tradus în programul politic al „epopeii naționale cinematografice”, ce-și propunea să proiecteze pe marele ecran principalele momente ale trecutului național din perspectiva tezelor istoriografiei oficiale. După debutul Tudor din 1963, „epopeea națională cinematografică” continuă cu Dacii, film istoric realizat în stilul sword‑and‑sandal al superproducțiilor hollywoodiene în decor antic, precum Ben‑Hur (1959) sau Cleopatra (1963). © Fototeca Studiourilor [...]

Cenzura ceaușistă în cinematografie ajungea în rare cazuri să interzică difuzarea unui film. Costurile mari care implicau producția cinematografică explică de ce culturnicii regimului preferau să intervină din timp în remedierea eventualelor devieri pe care regizorul și le-ar fi permis de la textul scenaristic aprobat de forurile ideologice. Decidenții politici intervin activ în procesul artistic al producției cinematografice cu precădere prin intermediul ședințelor de vizionare. În acest sens, Drumeț în calea lupilor este caracteristic pentru mania ședințelor de vizionare în prezența responsabililor politici cu cinematografia, ce aveau efecte directe asupra textului vizual, prin multiplele intervenții și modificări impuse. Regizorul Constantin [...]

Filmul realizat de Mircea Daneliuc în perioada de maximă maturitate artistică este emblematic pentru modul complet arbitrar în care funcționa cenzura ceaușistă. Deși considerat ulterior ca fiind filmul cu cel mai puternic mesaj antisistem produs în România comunistă, Croaziera a trecut fără mari probleme de succesivele filtre ale cenzurii. Scenariul acestui road movie scris tot de Daneliuc este centrat pe figura tiranică a activistului de partid Proca (Nicolae Albani), ce conduce într‑o croazieră pe Dunăre un grup de tineri câştigători ai unor concursuri din sfera „întrecerii socialiste”. Proca este aparatcicul tipic perioadei de final a regimului: carierist, oportunist, cinic, mărginit, [...]

Pe fondul declanșării minirevoluției culturale ceaușiste în urma lansării tezelor din iulie 1971, scurta lună de miere dintre intelectuali și regim ia sfârșit. Din a doua jumătate a deceniului al 8-lea, se constată o creștere alarmantă a exodului intelectualilor spre lumea capitalistă. Pentru a descuraja tinerii să fugă în Occident și a stopa hemoragia de creiere, regimul a mobilizat tot angrenajul său propagandistic, în care cinematografia era o piesă esențială. Regizoarea Malvina Urşianu îşi aminteşte că la Trecătoarele iubiri (1974) a fost nevoită, după şase luni de la predarea copiei standard, să filmeze şi să introducă o întreagă scenă cu [...]

Într-o zi toridă de august, pe malul mării, la Mangalia, se strânseseră mare parte din ștabii politici ai regimului Ceaușescu. Motivul prezenței lor pe litoral nu ținea nicidecum de relaxare. Erau în interes de serviciu, pentru a asista la lucrările „Consfătuirii de lucru pe problemele muncii organizatorice și politico‑educative”. În cadrul reuniunii, Nicolae Ceaușescu a ținut o cuvântare pe marginea formării în „spirit revoluționar” a tineretului, care sintetizează ceea ce ulterior vor fi cunoscute sub numele de „tezele de la Mangalia”. Cu acest prilej, abordează și problema cinematografiei, cu trimitere la un film care din punctul său de vedere era [...]