Deși oficial era una dintre direcțiile prioritare ale cinematografiei ceaușiste, filmul de actualitate s-a situat la început în umbra celui istoric, pentru care regimul a rezervat cea mai mare parte a resurselor financiare și logistice concretizate în superproducții precum Dacii, Columna sau Mihai Viteazul. Această situație se schimbă odată cu întâlnirile lui Ceaușescu cu creatorii – inclusiv cu cineaștii – de la începutul anului 1971 și cu enunțarea Tezelor din iulie care anunță ceea ce se va numi „minirevoluția culturală”. Reflectarea noilor schimbări din societatea românească devine obiectivul principal pentru activitatea cultural-educativă, ceea ce explică revenirea în prim plan a [...]

Până la Tudor, cinematografia României comuniste era lipsită de filme istorice, în disonanță absolută cu ce se petrecea în celelalte democrații populare, semn al repudierii totale a valorilor naționale ce caracterizează prima etapă a comunismului românesc. Realizarea filmului Tudor la începutul anilor ’60 pune capăt acestei cezuri culturale, constituind debutul a ceea ce va reprezenta mai târziu proiectul politic al „epopeii naționale cinematografice”. Regimul caută astfel să reia legăturile cu trecutul, în sensul valorizării și instrumentalizării sale politice. Scenariul are la bază un text dramatic scris de Mihnea Gheorghiu la jumătatea anilor ’50. Inițial, se avea în vedere realizarea unei [...]

În luna ianuarie a acestui an s-a împlinit un deceniu de la moartea celui mai popular regizor român al secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu. Un comisar acuză, filmul care marchează „divorțul” temporar de scenaristul Titus Popovici, constituie unul dintre cele mai personale proiecte ale sale. Aflat la apogeul carierei, cu acces practic nelimitat la resursele cinematografiei, Nicolaescu beneficia artistic și de pe urma colaborării cu privilegiatul scriitor comunist, membru CC al PCR. Pe lângă Dacii (1966), propagandistul subtil care a fost Popovici semnează scenariile celor mai bine primite filme ale lui Nicolaescu, precum Mihai Viteazul (1971), Cu mâinile curate (1972), [...]

Domnitorul valah de secol al XV-lea care a îndrăznit să-l înfrunte pe cuceritorul Constantinopolului Mehmed al II-lea este fără îndoială cea mai cunoscută și vandabilă figură a istoriei românilor pe plan internațional. Legenda Dracula, pornind de la povestirile germane originare din mediile burgurilor săsești din Transilvania care intraseră în conflict cu Vlad Țepeș, și-a găsit încununarea artistică mai mult de patru secole mai târziu, în romanul gotic al scriitorului irlandez Bram Stoker. Bogata reprezentare în literatură și în cinematografie a contelui Dracula a suscitat interesul istoricilor care au explorat filiația dintre personajul real și cel fantastic. Printre lucrările care au [...]

Periodic, regimul ceaușist s-a confruntat cu scandaluri interne care în pofida cenzurii draconice, au cunoscut serioase reverberații în straturile societății. Strategia abordată a fost de a le trimite în derizoriu, iar din acest punct de vedere, cinematografia a constituit vehiculul perfect. Într-un episod anterior din Cinecomunism – https://www.iiccmer.ro/evenimente/2022/secretul-lui-bachus-1984/ – am văzut cum afacerea Ștefănescu privind contrabanda de vin a fost transpusă pe marele ecran în registru comic de către scenaristul Titus Popovici și regizorul Geo Saizescu în Secretul lui Bacchus (1984). Succesul remarcabil pe care l‑a avut filmul i-a convins pe decidenții politici să aprobe o continuare care păstra în [...]