Filmul realizat de Mircea Daneliuc în perioada de maximă maturitate artistică este emblematic pentru modul complet arbitrar în care funcționa cenzura ceaușistă. Deși considerat ulterior ca fiind filmul cu cel mai puternic mesaj antisistem produs în România comunistă, Croaziera a trecut fără mari probleme de succesivele filtre ale cenzurii. Scenariul acestui road movie scris tot de Daneliuc este centrat pe figura tiranică a activistului de partid Proca (Nicolae Albani), ce conduce într‑o croazieră pe Dunăre un grup de tineri câştigători ai unor concursuri din sfera „întrecerii socialiste”. Proca este aparatcicul tipic perioadei de final a regimului: carierist, oportunist, cinic, mărginit, [...]

Pe fondul declanșării minirevoluției culturale ceaușiste în urma lansării tezelor din iulie 1971, scurta lună de miere dintre intelectuali și regim ia sfârșit. Din a doua jumătate a deceniului al 8-lea, se constată o creștere alarmantă a exodului intelectualilor spre lumea capitalistă. Pentru a descuraja tinerii să fugă în Occident și a stopa hemoragia de creiere, regimul a mobilizat tot angrenajul său propagandistic, în care cinematografia era o piesă esențială. Regizoarea Malvina Urşianu îşi aminteşte că la Trecătoarele iubiri (1974) a fost nevoită, după şase luni de la predarea copiei standard, să filmeze şi să introducă o întreagă scenă cu [...]

Într-o zi toridă de august, pe malul mării, la Mangalia, se strânseseră mare parte din ștabii politici ai regimului Ceaușescu. Motivul prezenței lor pe litoral nu ținea nicidecum de relaxare. Erau în interes de serviciu, pentru a asista la lucrările „Consfătuirii de lucru pe problemele muncii organizatorice și politico‑educative”. În cadrul reuniunii, Nicolae Ceaușescu a ținut o cuvântare pe marginea formării în „spirit revoluționar” a tineretului, care sintetizează ceea ce ulterior vor fi cunoscute sub numele de „tezele de la Mangalia”. Cu acest prilej, abordează și problema cinematografiei, cu trimitere la un film care din punctul său de vedere era [...]

Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu a beneficiat direct de racordul la istoria națională. Printre eroii mitici din galeria trecutului istoric care a fost pusă în slujba propagandei oficiale, un loc privilegiat îl ocupă regele get Burebista. În primul rând, acest conducător al unor origini învăluite în mister joacă rolul de a proiecta în trecutul cel mai îndepărtat o imagine în oglindă a proiectului politic al prezentului ceaușist, anume acela al unui stat unitar, centralizat, suveran, respectat de „ceilalți”. Din perspectiva propagandistică, Burebista, spre deosebire de Decebal, avea meritul de a nu fi fost învins de puterea vecină, Roma lui Iulius [...]

Metoda cea mai eficientă prin care propaganda poate ajunge la public este de a-i provoca râsul. Prins cu garda jos, spectatorul se dovedește o țintă facilă pentru mesajele ideologice inserate în comediile livrate de regim. Din acest punct de vedere, Secretul lui Bachus este un caz exemplar. Filmul este prima colaborare între regizorul Geo Saizescu și scriitorul Titus Popovici. Ultimul, scenarist al unora dintre cele mai puternice filme politice și istorice ale perioadei comuniste, își încearcă cu succes abilitățile propagandistice și în registrul comic. Scenariul filmului este inspirat de un caz celebru în epocă, acela al rețelei de contrabandă de [...]