1947
30 decembrie: regele Mihai este constrâns să semneze actul de abdicare. În ianuarie plecă în exil, unde încearcă să pledeze cauza României.
1948
1 februarie: la Paris se editează B.I.R.E. (Buletinul de Informaţii al Românilor din Exil) la iniţiativa lui Martin Economu, fost director şi proprietar al cotidianului bucureştean Finanţe şi Industrie. De la 1 ianuarie 1951, după retragerea lui Martin Economu, directorul şi proprietarul publicaţiei va fi Rene Theo.
1949
26-28 ianuarie: la Londra se desfășoară Congresul refugiaților liberi din Europa de Est. A fost adoptată Declarația cu privire la drepturile și libertățile cetățeanului din țările „lagărul socialist”. Din partea românilor din exil au participat Cornel Bianu și Raul Gheorghiu.
***ianuarie: la Roma se editează revista de cultură creștină „Suflet românesc”, coordonată de către Gheorghe Cosma.
***februarie: la Viena se constituie Asociația Română-Austriacă cu scopul de sprijinire a românilor din exil.
***februarie: Grigore Gafencu participă la primul Congres al Mișcării Europene (M.E.) la Bruxelles în calitate de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Internațional al M.E.
6 aprilie: la Washington ia ființă Comitetul Național Român (C.N.R.), cu scopul declarat de a reprezenta națiunea română și a apăra interesele ei până în momentul eliberării naționale, restabilirea sistemului democratic în România și coordonarea și oferirea sprijinului pentru exilații români. Componența C.N.R., aprobată și de Regele Mihai, era următoarea: Nicolae Rădescu (președinte), Cornel Bianu, Grigore Niculecu-Buzești, Grigore Gafencu, Alexandru Cretzianu, Iancu Zissu, Nicolae Caranfil, Constantin Vișoianu (membri).
1 mai: Virgil Mihăilescu și un grup de români înființează Biblioteca Română din Freiburg, cu misiunea de a conserva patrimoniul cultural românesc prezent în Occident.
6 august: la Sao Paolo s-a înființat Societatea Culturală „România” cu scopul de a promova cultura română.
*** Grigore Gafencu organizează, în SUA, Grupul Român pentru o Europă Unită.
1950
28 mai: Comitetul Național Român organizează, în mai multe orașe din SUA, manifestații publice față de regimul de teroare de la București.
4 iulie: la New York se difuzează prima emisiune a postului de radio „Europa Liberă”. Primul director al secției române fost Mihail Fărcășanu (1950-1951), iar prima emisiune în limba română s-a difuzat în data de 14 iulie.
11 august: la Toronto se înființează Asociația Culturală „Mihai Viteazul” din inițiativa Grupului Noilor Emigranți Români din Canada.
18 noiembrie: la Graz se constituie secția locală a organizației A.S.T.R.U (Asociația Studenților Români Uniți), în scopul sprijinirii studenților aflați în străinătate.
8 decembrie: la inițiativa Regelui Mihai și a Comitetului Național Român se reînființează, la Paris, Fundația Regală Universitară „Carol I”, sub președinția lui Petre Sergescu.
1951
***ianuarie: la Buenos Aires se editează revista de cultură „Cuget Românesc” cu scopul „răspândirii culturii și literaturii române în Brazilia și în alte țări”.
***ianuarie: la Roma apare revista „Vatra”, subintitulată „Foaie românească de opinie și informație”. Publicația este coordonată de către Petre Vălimăreanu și editată până în 1994.
*** la Rio de Janeiro se înființează Cercul Cultural „Andrei Mureşanu”.
martie: la New York apare ziarul „Românul”, organ de presă al Asociației Românilor Liberi din SUA (ulterior al Ligii Românilor Liberi), fondat de generalul Nicolae Rădescu. Publicația apare până în martie 1963.
***septembrie: apare Buletinul Bisericii Române Unite din Buenos Aires, intitulat „Curierul Creștin”. Printre colaboratori s-au numărat Principesa Ileana, Vintilă Horia, Theodor Scorțescu, Ion Dan, Gheorghe Rusu.
*** se înființează la Sydney Asociația Românilor din Australia (A.R.A.), sub președinția lui Gheorghe Sandu.
1952
*** la Montreal ia ființă Asociația Românilor din Canada (A.R.C.).
*** Sediul postului de radio „Europa Liberă” este stabilit la München.
25 iulie: se înființează la New York Fundația Româno-Americană „Iuliu Maniu”.
1953
1 decembrie: se constituie la Paris Asociația „Pro Basarabia”, care îşi propune să sprijine cunoaşterea istoriei provinciilor românești Basarabia și Bucovina.
*** la Paris apare primul volum din „Revue des etudes roumaines”, publicație a Institutului Universitar „Carol I”.
1954
5 aprilie: la Paris, din inițiativa lui Leonid Mămăligă, se constituie Cenaclul Literar Român, avându-l ca președinte de onoare pe Mircea Eliade.
8 iulie: Asociația Românilor din Austria, Clubul Românesc din München și Asociația Germanilor din România înființează Centrul de Coordonare în Exil cu sediul la München. Scopul declarat al Centrului era „realizarea unității exilului românesc”.
20 septembrie: se constituie Adunarea Națiunilor Captive (A.N.E.C). Unul dintre principiile de bază al acestei organizații era eliberarea țărilor „de sub dominația sovietică și dictatura comunistă”.
1955
16 ianuarie: la Bonn se înființează Uniunea Asociațiilor Românești din Germania (U.A.R.G.) cu scopul de a unifica organizațiile și asociațiile exilului românesc din Germania.
14 februarie: are loc atacul asupra Legației Republicii Populare Române la Berna, produs de către un grup de exilați români: Oliviu Beldeanu, Ion Chirilă, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină şi Stan Codrescu.
10 mai: la Paris ia ființă Asociația Românilor Liberi Refugiați în Franța „Generalul Nicolae Rădescu”. Din Comitetul Executiv au făcut parte Ștefan Racoceanu și Petre Ionașcu.
27 noiembrie: Asociaţia „Pro Basarabia” îşi schimbă denumirea în Asociaţia „Pro Basarabia-Bucovina”.
1956
11 iunie: la Berna se desfășoară procesul grupului format din Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu, Ion Chirilă și Dumitru Ochiu, inculpați pentru atacul asupra Legației RPR. În apărarea grupului de la Berna s-au pronunţat personalități precum: Mihai Fărcășanu, Grigore Gafencu, Ion Rațiu etc.
21 iunie: Curtea Federală pronunță sentințele în procesul grupului de exilați, implicat în atacarea Legației R.P.R. la Berna.
***septembrie: la Tribunalul din Paris se înregistrează Liga Românilor a Drepturilor Omului, sub preşedinţia lui Nicolae Dianu.
1957
12 ianuarie: la Paris se înființează Organizația Muncitorilor Români în Exil, având ca președinte pe Mihai P. Costăchescu, iar ca secretar general pe George Șonea.
30 ianuarie: se stinge din viață Grigore Gafencu – diplomat, memorialist și gazetar, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene a Federaliștilor.
15 aprilie: la Madrid se constituie Asociația Culturală Românească din Spania. Comitetul de conducere era format din Vintilă Horia, George Uscătescu, Aurel Răuță ș.a.
25 iulie: la Londra se stinge din viaţă maiorul George Emil Iliescu, fost ataşat militar al României în Anglia şi preşedinte al Comitetului Anglo-Român.
1958
*** Asociația CAROMAN din Paris editează un buletin trimestrial de informații și documentare intitulat „Călăuza refugiatului român”.
1959
15 martie: la Buenos Aires se ridică prima Biserică ortodoxă românească din America de Sud.
1960
*** un grup de exilați români, organizați în cadrul Asociation Enciclopedica Rumana din Mexic, hotărăsc alcătuirea unei enciclopedii privind contribuția românească la cultura universală. Inițiatori: Nicolae Petra și Horia Tănăsescu.
1961
***ianuarie: la Tel Aviv ia ființă Casa Emigranților Români și Biblioteca „I. Zissu”.
1963
***septembrie: apare la Ciudad de Mexico primul număr al revistei literare „Drum”. Se editează până în 1983 şi are ca inițiatori pe Nicolae Petra, Nicolae Novac, Nicolae Cârjă.
*** la Paris se editează revista de cultură „Ființa Românească”. Comitetul de redacție era format din: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Virgil Veniamin. Sunt editate şapte numere, ultimul în 1968.
1965
1 mai: Noël Bernard este numit director al Secției române a radio „Europa Liberă”.
15 mai: la Londra se constituie „Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia” (A.C.A.R.D.A.), având ca preşedintele pe Ion Raţiu.
1969
***septembrie: se editează la Paris revista literară „Limite”. Va apărea anual sau bianual până în 1986. Redactorii ai revistei erau: Virgil Ierunca, Nicolae Petra și Aurel Răuță.
1972
1 martie: partidele politice românești din exil trimit un memoriu regelui Mihai prin care solicită dizolvarea Comitetului Național Român și crearea unui nou organism politic.
1973
***martie: la Paris se editează (Almanahul Bisericii Tăcerii) „Catacombes”, sub coordonarea lui Sergiu Grossu.
27 mai: se înfiinţează Federaţia Asociaţiilor Româneşti din Canada. Principala intenţie era „de a uni, într-o singură federaţie, asociaţiile interesate în dezvoltarea culturii române în Canada. Organul de presă era „Courrier Roumain” editat în limbile română, franceză şi engleză.
*** la Paris se editează revista de literatură „Ethos”, având ca redactori Ioan Cușă și Virgil Ierunca. Publicația literară apare până în 1984.
1974
***noiembrie: la editura Gallimard apare romanul lui Paul Goma intitulat Elles étaient quatre.
***decembrie: se constituie Asociația Francezilor de Origine Română (A.F.D.O.R.). Aceasta dorea a veni în sprijinul refugiaților români şi căuta „să arate opiniei publice franceze adevărul asupra realităților din România”.
1975
21 aprilie: cu sprijinul A.C.A.R.D.A., la Londra se înfiinţează British Romanian Foundation.
***septembrie: la Tel Aviv se editează publicația „Izvoare” – Revistă literară a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Revista apare până în iulie 1985.
1976
22 martie: Nicolae Penescu prezintă în cadrul şedinţei A.C.A.R.D.A. un Apel pentru organizarea exilului românesc.
***mai: la Hamilton apare ziarul „Cuvântul Românesc”, publicaţie lunară, condusă de George Bălaşu.
*** la Amsterdam se editează revista „International Journal of Romanian Studies” sub egida Asociației Internaționale de Studii Românești (A.I.S.R.). Revista apare până în 1998, în serie nouă, având ca redactor pe Sorin Alexandrescu.
1977
19 februarie: la Frankfurt se constituie Cercul Democrat al Românilor din Germania (CDR). Inițiatori: Ștefan Țiu și Aurel Lepădatu.
1978
11 ianuarie: la München se editează noua serie a ziarului „Curentul”, continuare a celui publicat de Pamfil Șeicaru la București din 1928 până în 1944. Ziarul se editează lunar și bilunar până în 1992.
1979
***februarie: se înființează Comunitatea Românilor din Elveția, având ca președinte pe Ion Broșteanu. Sediul comunității se stabilește la Geneva.
1980
***aprilie: se înfiinţează Societatea „Uniunea Română” având ca scop rezolvarea problemelor sociale ale românilor din Australia.
8 noiembrie: Asociația Foștilor Deținuți Politici din România cu sediul la Paris, hotărăște ca ziua de 8 noiembrie să devină Ziua deținutului politic român, pentru a comemora toate victimele represiunii comuniste din România.
1981
21 februarie: are loc atentatul asupra postului de radio „Europa Liberă”, acţiune desfăşurată din ordinul Securităţii.
1982
1 ianuarie: la Los Angeles se constituie Organizația Internațională a Disidenților Politici din Țările Comuniste, având ca preşedinte pe Emilian Dinu.
***septembrie: la Paris se înființează Asociația „La Maison Roumaine”, cu misiunea de a face cunoscută în Franța, cultura și tradițiile românești, având ca președinte pe Christina Sturdza şi pe Alexandru Ghica, vicepreședinte.
1983
27 februarie: la Calgary se înfiinţează Asociaţia Culturală Română „Unirea”cu scopul declarat de a promova cultura şi a relaţiile cu asociaţiile româneşti din Canada.
***martie: la Viena se înfiinţează Asociaţia „Arhanghelului Mihail” în scopul „desfăşurării unor activităţi umanitare în folosul românilor refugiaţi din Austria”. Dorina Gabor reprezenta asociaţia în calitate de preşedinte.
1984
18-19 iunie: Paul Goma organizează la Paris colocviul cu tema „Pacificism sau voință de apărare”.
23 august: Asociația Românilor din Germania Federală și Berlinul de Vest desfășoară o manifestație anticomunistă la Köln.
1985
*** la Paris ia ființă, din inițiativa lui Radu Câmpeanu, Dinu Zamfirescu și Ion Vitez, Clubul de Acțiune și Gândire Liberală. Misiunea sa era de a-i grupa pe liberalii din țările europene și de a dezbate probleme de doctrină liberală.
1986
10 noiembrie: la München se constituie Institutul de Cercetări Românești.
1987
25 mai: Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România organizează la Paris o întâlnire cu presa. Maria Brătianu, Sanda Stolojan, Mihnea Berindei, Paul Goma au prezentat ziariștilor situația din România, insistând pe problema nerespectării drepturilor omului.
17 decembrie: Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România organizează o manifestație în fața Ambasadei României la Paris, insistându-se punerea imediată în libertate a Doinei Cornea și a fiului său, Leontin Iuhas, a lui Radu Filipescu şi încetarea izolării Marianei Botez.
*** sub egida Foreign Policy Research Institute din Philadephia se editează revista alternativă de cultură „Agora”. Redactor șef – Dorin Tudoran. Redactori: Paul Goma, Vladimir Tismăneanu, Mihai Botez, Mihnea Berindei, Victor Frunză etc.
1988
21-23 mai: la Montreal s-a desfăşurat Congresul Federaţiei Internaţionale a Drepturile Omului.
14 septembrie: în fața Ambasadei României la Paris are loc un protest față de demolările satelor românești.
octombrie: Se organizează la Bruxelles operaţiunea „Villages Roumains”.
30 decembrie: postul de radio „Vocea Americii” transmite o corespondență de la Paris, semnată de Radu Portocală, referitoare la situația din România.
1989
***februarie: în urma acțiunilor regimului Ceaușescu de distrugere a patrimoniului istoric, cultural și etnologic românesc, un grup de tineri ziariști, arhitecți, fotografi, juriști și artiști se mobilizează în jurul acțiunii „Villages Roumaines”.
2 februarie: în cadrul emisiunii „Actualitatea Românească” postul de radio „Europa Liberă” transmite mesajul regelui Mihai, adresat Comisiei O.N.U pentru Drepturile Omului.
21 decembrie: postul de radio „Vocea Americii” transmite editorialul „România. Zilele dictatorului s-au terminat”.
Bibliografie:
Dumitru Dobre, O istorie în date a exilului și emigrației românești (1949-1989), Editura Militară, București, 2013.
Florin Manolescu, Enciclopedia Exilului Literar Românesc 1945-1949, Editura Compania, București, 2003.