Romanian Postwar Exile2021-02-02T00:39:28+02:00

Romanian Postwar Exile

În această secțiune se pot regăsi informații legate de arhiva exilului românesc postbelic (documente, reviste, ziare, fotografii), despre volumele de autor, de memorialistică sau colective editate de către sau cu sprijinul IICCMER, referințe despre cele mai importante lucrări despre exilul românesc postbelic, precum și informații despre personalități și instituții care au activat în exil.

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Prezentare generală

Exilul românesc postbelic anticomunist a reprezentat ideea unei Românii alternative, democratice și a reflectat conștiința vie a tuturor românilor. Supraviețuirea „României democratice”, pluraliste, în exil are nu doar o semnificație istorică, politică, ci și una simbolică. Aceasta înseamnă delegitimarea unui regim totalitar care a înăbușit participarea și opoziția și a suprimat toate formele de pluralism.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Etape principale

Exilul postbelic se împarte în trei perioade: în cea dintâi, cea mai eterogenă și mai complexă, exilul s-a constituit din mai multe categorii de persoane plecate imediat după 1940 și până la sfârșitul anilor 1948-1950, când noua putere va închide granițele țării. A doua etapă a coincis cu „liberalizarea” (1963-1971) și eliberarea deținuților politici. A treia perioadă, a ultimelor două decenii comuniste (dar în special a anilor ’80), a fost generată de cauze atât politice, cât și economice.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Geografia exilului

În funcție de orientarea politică, clasa socială, starea materială și alte criterii, exilații au preferat cu predilecție câteva locuri de pe harta lumii. Dacă Franța a fost destinația preferată a oamenilor de cultură și centrul cel mai important al întregului exil , America (SUA) a fost locul preferat pentru activități politice. În Germania (Republica Federală Germania) a activat postul de radio Europa Liberă, iar Spania, având în vedere orientarea profascită a lui Francisco Franco, a fost preferată mai ales de refugiații legionari. Românii s-au stabilit și în America Latină, Portugalia, Italia, Anglia, Elveția, unde au înființat reviste, asociații, au organizat manifestări culturale și politice.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Cronologia exilului românesc

Fenomenul exilului românesc posteblic din perioada 1940-1944/1945 – 1989 a înregistrat o remarcabilă activitate în Occidentul Liber pentru combaterea comunismului din țările aflate dincolo de Cortina de Fier. Acțiunile și însemnătatea evenimentelor la care au participat reprezentanții exilului românesc anticomunist au marcat o evoluție, pentru această perioadă, în demersurile lor organizate în Lumea Liberă, ceea ce impune o orientare istorică cronologică.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Biblioteca exilului

Volumele conțin documente, articole publicate în perioada comunistă, precum și impresii personale ale unor exilați români cu privire la situația din țară. Românii din exil au rămas în continuare preocupați de țara din care plecaseră, trăind în permanență cu speranța că se vor putea întoarce acasă și că își vor putea revedea pământul natal: unii au reușit, alții însă nu au mai apucat să vadă momentul prăbușirii regimului comunist. Sunt acoperite deopotrivă perioada de început al exilului românesc, precum și perioadele ce au urmat. Opinii personale, întâlniri, schimburi de impresii ale membrilor marcanți ai exilului, evenimente, suferința de a se afla departe de țara lor, toate acestea le regăsim în paginile cărților prezentate. Regăsim o paletă largă de preocupări ale refugiaților români, ce țin de publicațiile literare și de cultură, de drepturile omului, de biserica persecutată, interesele politice plasându-se în prim-plan.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Radiouri

În perioada regimului comunist, posturile de radio care emiteau din Occident au însemnat, pe lângă principala sursă de informații, și o legătură cu ceea ce se întâmpla în lume, dar mai ales un sprijin moral. Multe personalități din Exil au activat în cadrul acestor posturi de radio, vocea lor rămânând cunoscută pentru români o bună perioadă de timp, chiar și după căderea regimului comunist. Se transmiteau informații libere de constrângerile ideologice, presa românească fiind impregnată de propagandă. Românii din țară erau ținuți astfel la curent cu știri generale, dar și referitoare la propria lor țară, aflând pe această cale lucruri care în nici un caz nu s-ar fi difuzat în presa de la noi. Emisiuni politice, dar și muzicale, de cultură sau de literatură, au constituit o oază de libertate pentru cei rămași în interiorul granițelor împrejmuite de sârmă ghimpată.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Asociații din exil

Românii activi politic din exil s-au reunit, așa cum era firesc, în jurul Regelui, considerându-se adevărații reprezentanți ai țării, nerecunoscând puterea totalitară instalată în țară prin forță. Pe lângă organizații cu profil politic, au existat și unele cu specific cultural sau de sprijin. Multe personalități ale politicii interbelice au activat în exil, la fel cum multe personalități culturale au reușit să creeze cadrul de românitate, după care tânjeau cu toții, prin cenaclurile și reuniunile pe care le organizau la ei acasă.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Personalități

Cu gândul la Țară și la cei rămași acasă, românii din exil s-au afirmat în țările de adopție și fie au devenit cunoscuți pe plan internațional prin opera lor – Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugène Ionesco și alții -, fie au militat activ și deschis împotriva regimului comunist și au contribuit la căderea lui – Grigore Gafencu, Monica Lovinescu, Mihnea Berindei și mulți alții.

Află mai mult

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Evenimente marcante din istoria exilului

Reprezentanții exilului românesc au organizat în străinătate o serie de activități și evenimente culturale, istorice importante care au impactat societatea și mass-media Occidentului Liber ce au venit în sprijint anumitor acțiuni de anvergură ale românilor. Printre cele mai importante se numără Comitetul Național Român, Biblioteca Română din Freiburg sau Opération Villages Roumains.

Află mai mult

Noutăți

Newsletter

Fiți la curent cu activitatea noastră

ACEASTĂ ZI ÎN CALENDAR

Remember

Se întâmpla pe 25 februarie: În 1948, are loc „Lovitura de la Praga”. Având în spate sprijinul sovietic, comuniştii cehoslovaci elimină orice opoziţia politică şi preiau controlul deplin asupra ministerelor. Patru zile mai târziu se constituie guvernul condus de Klement Gottwald, care a reprezentat ultimul pas către comunizarea ţării

Află mai mult
Go to Top