În 1949, la Freiburg im Breisgau se înființează, de către Virgil Mihăilescu (director), Mircea Manolescu (bibliotecar-secretar), studentul Marcel Preoţescu (administrator) și un grup de români, o Biblioteca Română unică în peisajul românesc, una dintre cele mai vechi instituții ale exilului postbelic, care a adunat de-a lungul timpului cele mai multe publicații ale românilor din întreaga lume. În afară de aceasta, printre obiectivele instituției era „crearea unei arhive cuprinzând material documentar privind toate manifestările culturale româneşti în străinătate, prin strângerea publicaţiilor de orice natură: memorii, apeluri, circulare, albume, fotografii, programe etc.”, „editarea anumitor opere prezentând o importanţă deosebită pentru cultura românească; redactarea unui catalog general al Bibliotecii, a unui Buletin cultural-informativ cu expunerea problemelor generale de cultură românească, a unui Buletin bibliografic” etc. De-a lungul anilor, în fondurile Bibliotecii Române din Freiburg au intrat și numeroase donații ale unor personalități din exil, conținând documente, publicații, arhive personale, icoane, culegeri de folclor etc.

Cel mai important post de radio din exil, Radio Europa Liberă (Radio Free Europe) a fost fondat în 1949, în statul New York, ca rezultat al constituirii Comitetului Național pentru o Europă Liberă. Radio Free Europe se adresa mai mult statelor socialiste și conținea cinci birouri naționale care trans­miteau în limbile țărilor respective: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și România. În 1951 a fost fondat un alt post de radio, Radio Liberation, înregistrat în Delaware. Sediul central al celor două posturi de radio americane a fost stabilit la München, lângă Englischer Garten, și a activat până în anul 1995, când a fost transferat la Praga, unde activează până în prezent. Departamentul românesc al Europei Libere a jucat un rol important în activitatea aces­tui post de radio, iar confruntarea Europei Libere cu regimul comunist român reprezintă un capitol aparte din istoria Războiului Rece. De‑a lungul existenței sale, Departamentul românesc al Radio Europa Liberă a avut mai mulți directori, fiecare aducându‑și contribuția la fortificarea echipei, la îmbunătățirea calității programelor și la diversificarea emisiunilor: Alexandru Gregorian, Noël Bernard, Ghiță Ionescu, Preda Bunescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu‑Stînișoară, Nestor Ratesh și alții.

În 1955, la Bonn se înființează Uniunea Asociațiilor Românești din Germania (U.A.R.G.) cu scopul de a unifica organizațiile și asociațiile exilului românesc din Germania. Scriitorul Ion Solacolu este redactor-sef al revistei Dialog, editată de Cercul Democrat al Romanilor din Germania (tot el devine din 1985 presedinte al Cercului Democrat al Romanilor din Germania). Poetul Ion Dumitru este membru fondator al celebrului cenaclu Apoziția, pe care l-a înființat în 1969, iar în 1973 editează revista cu acelaşi nume, precum şi, în 1976, o editură (Jon Dumitru Verlag), care a funcţionat vreme de 22 de ani şi a scos peste 80 de titluri. În 1977, la Frankfurt se constituie Cercul Democrat al Românilor din Germania (CDR). Inițiatori: Ștefan Țiu și Aurel Lepădatu. Din 1978, Pamfil Șeicaru, susținut de Vasile C. Dumitrescu, editează la München, seria a doua a ziarului Curentul, la care colaborează importanți membri ai exilului românesc.