Fișe matricole penale
Având în vedere că pentru identificarea persoanelor care au fost închise şi/sau persecutate în timpul regimului comunist sunt necesare date cât mai complete şi mai exacte despre acestea, toţi cei care se adresează cu petiţii Institutului sunt rugaţi să precizeze, pentru fiecare solicitare în parte, data şi locul naşterii, precum şi numele părinţilor persoanei respective. În cele mai multe cazuri, cel puţin una dintre aceste date este absolut necesară.
Proiectul de inventariere a fişelor matricole de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici, demarat de IICCMER la jumătatea anului 2007, a ajuns în cea de-a şasea fază, ultima din această primă etapă a proiectului, punând la dispoziţia publicului materialul aferent literelor S-Z. Astfel, alte aproximativ 35.000 de fişe de deţinuţi politici sunt disponibile pe website-ul Institutului, însemnând aproape 16.000 de nume.
Desfăşurată cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, aceasta este ultima fază a procesului de prelucrare şi postare pe internet, reprezentând prima şi cea mai importantă parte a proiectului IICCMER privind crearea unei baze de date sistematice cu fişele matricole penale de deţinuţi politici. Odată cu parcurgerea literelor S-Z, totalul provizoriu al proiectului înregistrează un număr de peste 76.000 de deţinuţi politici.
Exemplificarea destinelor individuale marcate de represiunea comunistă are în centru o nouă serie de personalităţi ale căror fişe matricole penale au fost găsite în corpul fondului ANP. Amintim aici pe scriitorii I.D. Sîrbu, N. Steinhardt, Păstorel Teodoreanu, William Totok sau Vasile Voiculescu, pe teologul Dumitru Stăniloae, pe cardinalul Alexandru Todea şi pastorul Richard Wurmbrand, pe economistul şi omul politic Victor Slăvescu, pe istoricul Alexandru Zub, dar şi pe fostul „actor în procesul Pătrăşcanu”, Belu Zilber.
Listă de acronime şi prescurtări întâlnite în fişele matricole penale
FIȘE MATRICOLE PENALE
Deținuți politici
Dimensiunea represiunii comuniste este greu de cuantificat, deoarece datele disponibile până în prezent sunt incomplete. Documentele indică peste 70.000 de deţinuţi politici cu fişe matricole penale, în vreme ce statisticile Ministerului de Interne comunist numărau peste 63.230 de deţinuţi doar pentru perioada 1944-1959. Aici găsiți cea mai mare bază de date cu privire la deținuții politic din timpul regimului comunist din România.
FIȘE MATRICOLE PENALE
Deținuți politici executați
Regimul comunist din România a încercat să suprime toate formele de rezistenţă, modificând astfel legile penale şi reinstituind pedeapsa capitală. În această secțiune sunt reunite fișele matricole penale ale fraților Arnăuțoiu, membri ai mişcării de rezistenţă anticomunistă „Haiducii Muscelului”, executați la Jilava în 1959, fișele lui Gheorghe Arsenescu, membru al mai multor grupuri de rezistență, executat la Jilava în 1962, ale generalului Mihail Romanescu, acuzat pe nedrept de spionaj și executat în 1952 ș.a. (Foto stânga: Adevărul)
FIȘE MATRICOLE PENALE
Personalități
Aici se regăsesc fișele matricole penale ale unor personalități, precum Constantin C Brătianu, Gheorghe Brătianu, Gheorghe Calciu, Lena Constante, Corneliu Coposu, Constantin Ticu Dumitrescu, Vladimir Ghica, Ion Mihalache, Elisabeta Rizea. Îi amintim aici și pe scriitorii I.D. Sîrbu, N. Steinhardt, Păstorel Teodoreanu, William Totok sau Vasile Voiculescu, pe teologul Dumitru Stăniloae, pe cardinalul Alexandru Todea şi pastorul Richard Wurmbrand, pe economistul şi omul politic Victor Slăvescu, pe istoricul Alexandru Zub, dar şi pe fostul „actor în procesul Pătrăşcanu”, Belu Zilber.
FIȘE MATRICOLE PENALE
Deținuți de drept comun executați
Regimul comunist din România a încercat să suprime toate formele de rezistenţă, modificând astfel legile penale şi reinstituind pedeapsa capitală. În această secțiune sunt reunite fișele matricole penale ale deținuților de drept comun executați în timpul regimului comunist.
Newsletter
Fiți la curent cu activitatea noastră
ACEASTĂ ZI ÎN CALENDAR
Remember
Se întâmpla pe 12 august: În 1950, este adoptat decretul-lege privind pedeapsa capitală pentru delicte împotriva ordinii și libertății interne, împotriva independenței naționale, furt și distrugere de echipament militar, complot împotriva statului etc., care permite ca pedeapsa cu moartea să se aplice într-o arie largă, potrivit intereselor puterii politice.