Mesajul Prim-Ministrului României, Ilie Bolojan, transmis cu ocazia deschiderii Conferinței Naționale Comunismul Românesc, la Palatul Victoria.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), alături de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și Facultatea de Istorie a Universității București – au deschis astăzi, 20 noiembrie, seria de evenimente dedicate Conferinței Naționale ,,Comunismul Românesc’’, ajunsă la ce de-a XIV-a ediție.
Evenimentul a avut loc la Palatul Victoria, în prezența reprezentanților guvernamentali, Senatului României, societății civile, cercetătorilor și istoricilor.
Mesajul Prim-Ministrului României, Ilie Bolojan, transmis în cadrul Conferinței de către Vicepremierul României, Oana Gheorghiu:
,,Regimul comunist din România este vinovat de crime, abuzuri și încălcări sistematice ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar aceasta nu este o simplă pagină a istoriei noastre recente, ci o realitate dureroasă. Mulți dintre noi am trăit o parte a acestei realități dureroase. Putem depăși această rană doar printr-o asumare onestă a faptelor și printr-o memorie publică lucidă.
Pentru cei care și-au pierdut viața din cauza regimului, dar și pentru cei care au luptat pentru libertate, avem datoria să păstrăm vie memoria lor. În urmă cu câteva zile, s-au împlinit 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, un moment care a demonstrat că niciun sistem nu poate îngrădi definitiv dorința de libertate.
Celor mai tineri, care nu au trăit acele vremuri, trebuie să le explicăm clar și obiectiv ce a însemnat comunismul. Este un proces dificil, pentru că suferința a avut forme diverse și a fost trăită diferit la nivel individual.
Trebuie, în același timp, să luăm în considerare și tentativele de manipulare și distorsionare a trecutului istoric. Acestea adâncesc rana și au potențialul de a șterge eforturile depuse în ultimele decenii. Într-un context în care trivializarea trecutului devine tot mai prezentă, este important să ne concentrăm asupra combaterii acestor fenomene și să susținem coeziunea socială.
Acțiunile noastre, în calitate de autorități ale statului, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, trebuie să țină cont de toate acestea și să se fundamenteze întotdeauna pe promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a valorilor democratice.
Procesul de elaborare a Planului național pentru conștientizarea crimelor comunismului, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului și de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, se desfășoară în acest cadru.
Planul va integra cauzele și mecanismele represiunii comuniste, va susține educația și cercetarea în domeniu și va contribui la întărirea rezilienței democratice. De asemenea, își propune să explice, în mod critic și documentat, modul în care dictatura a încălcat sau a anulat drepturile fundamentale. Scopul nu este impunerea unei versiuni oficiale a trecutului, ci sprijinirea cetățenilor, în special a tinerilor, să își formeze propriile instrumente critice de analiză istorică.
În final, vă asigur că Guvernul României rămâne ferm implicat în promovarea politicilor memoriei, a educației și cercetării cu privire la regimul comunist, precum și în promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a valorilor și principiilor democratice’’.
Mesajul Președintelui Executiv al IICCMER, Prof.univ.dr. Florin Daniel Șandru:
,,Conferința din acest an se plasează într-un context social și politic complicat, marcat de revirimentul populismelor cu tendințe extremiste și de resurecția unor nostalgii pro-totalitare. Datele prezentate în această sală pe 22 iulie 2025, în urma sondajului realizat de INSCOP Research la comanda IICCMER, indică o creștere vizibilă a favorabilității față de perioada comunistă, dar și o relativizare a represiunii, semn al unui deficit de memorie civică.
Aceste evoluții nu sunt fenomene izolate, ci parte a unui proces mai amplu de de-democratizare, alimentat inclusiv de operațiuni hibride și cognitive ale Federației Ruse, orientate către fracturarea consensului democratic și erodarea încrederii în instituțiile statului.
În acest cadru, nostalgia pro-totalitară devine vulnerabilă instrumentalizării politice, cu riscuri directe pentru cultura democratică. De aceea, răspunsurile noastre trebuie să fie pe măsură — coerente, multidisciplinare, instituțional articulate și, mai ales, orientate către educație’’.
Conferința Națională va reuni, timp de două zile, specialiști din țară și din străinătate pentru a analiza tematici variate, precum evoluția comunismului în context european și global, opoziția și rezistența, memoria și nostalgia, precum și impactul acestor fenomene asupra societății românești contemporane.
