EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Volumele conțin documente, articole publicate în perioada comunistă, precum și impresii personale ale unor exilați români cu privire la situația din țară. Românii din exil au rămas în continuare preocupați de țara din care plecaseră, trăind în permanență cu speranța că se vor putea întoarce acasă și că își vor putea revedea pământul natal: unii au reușit, alții însă nu au mai apucat să vadă momentul prăbușirii regimului comunist. Sunt acoperite deopotrivă perioada de început al exilului românesc, precum și perioadele ce au urmat. Opinii personale, întâlniri, schimburi de impresii ale membrilor marcanți ai exilului, evenimente, suferința de a se afla departe de țara lor, toate acestea le regăsim în paginile cărților prezentate. Regăsim o paletă largă de preocupări ale refugiaților români, ce țin de publicațiile literare și de cultură, de drepturile omului, de biserica persecutată, interesele politice plasându-se în prim-plan.

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

În perioada regimului comunist, posturile de radio care emiteau din Occident au însemnat, pe lângă principala sursă de informații, și o legătură cu ceea ce se întâmpla în lume, dar mai ales un sprijin moral. Multe personalități din Exil au activat în cadrul acestor posturi de radio, vocea lor rămânând cunoscută pentru români o bună perioadă de timp, chiar și după căderea regimului comunist. Se transmiteau informații libere de constrângerile ideologice, presa românească fiind impregnată de propagandă. Românii din țară erau ținuți astfel la curent cu știri generale, dar și referitoare la propria lor țară, aflând pe această cale lucruri care în nici un caz nu s-ar fi difuzat în presa de la noi. Emisiuni politice, dar și muzicale, de cultură sau de literatură, au constituit o oază de libertate pentru cei rămași în interiorul granițelor împrejmuite de sârmă ghimpată.

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Românii activi politic din exil s-au reunit, așa cum era firesc, în jurul Regelui, considerându-se adevărații reprezentanți ai țării, nerecunoscând puterea totalitară instalată în țară prin forță. Pe lângă organizații cu profil politic, au existat și unele cu specific cultural sau de sprijin. Multe personalități ale politicii interbelice au activat în exil, la fel cum multe personalități culturale au reușit să creeze cadrul de românitate, după care tânjeau cu toții, prin cenaclurile și reuniunile pe care le organizau la ei acasă.

EXILUL ROMÂNESC POSTBELIC

Cu gândul la Țară și la cei rămași acasă, românii din exil s-au afirmat în țările de adopție și fie au devenit cunoscuți pe plan internațional prin opera lor – Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugène Ionesco și alții -, fie au militat activ și deschis împotriva regimului comunist și au contribuit la căderea lui – Grigore Gafencu, Monica Lovinescu, Mihnea Berindei și mulți alții.