Exil
Această secțiune aduce în atenție atât istoricilor, specialiștilor, cât și publicului larg, informații despre proiectele de cercetare desfășurate în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Compartiment Exilul Românesc, și despre evenimentele științifice (școli de vară, conferințe, workshop-uri, dezbateri) organizate de IICCMER sau în cadrul cărora participă cercetători IICCMER. În cadrul acestei secțiuni se pot regăsi informații legate de arhiva exilului românesc postbelic (documente, reviste, ziare, fotografii), despre volumele de autor, de memorialistică sau colective editate de către sau cu sprijinul IICCMER și referințe despre cele mai importante lucrări despre exilul românesc postbelic.
EXIL
Exilul românesc postbelic
Exilul românesc postbelic anticomunist a reprezentat ideea unei Românii alternative, democratice și a reflectat conștiința vie a tuturor românilor. Supraviețuirea „României democratice”, pluraliste, în exil are nu doar o semnificație istorică, politică, ci și una simbolică. Aceasta înseamnă delegitimarea unui regim totalitar care a înăbușit participarea și opoziția și a suprimat toate formele de pluralism.
Arhiva exilului

EXIL
Evenimente
Compartimentul „Memoria Exilului Românesc” are rolul de a analiza fenomenul exilului românesc din punct de vedere științific, în perioada totalitară. De-a lungul timpului, institutul a organizat colocvii și dezbateri cu privire la diferite aspecte ale exilului: posturile de radio emițătoare în limba română din Occident, discuții privind rolul exilului în cadrul anului 1989, an care a înregistrat căderea regimurilor comuniste, etc. Asociații și organisme care au activat în exil au fost prezentate prin simpozioane și conferințe, fiind deopotrivă evocate personalități de marcă ale exilului românesc. Legătura cu regalitatea a fost în permanent în atenția institutului, Regele constituind figura centrală a exilului românesc.
Newsletter
Fiți la curent cu activitatea noastră
ACEASTĂ ZI ÎN CALENDAR
Remember
Se întâmpla pe 12 august: În 1950, este adoptat decretul-lege privind pedeapsa capitală pentru delicte împotriva ordinii și libertății interne, împotriva independenței naționale, furt și distrugere de echipament militar, complot împotriva statului etc., care permite ca pedeapsa cu moartea să se aplice într-o arie largă, potrivit intereselor puterii politice.
