Conducerea executivă a IICCMER dezaprobă și consideră nefondate afirmațiile domnului Ovidiu Șimonca din numărul 537 al revistei Observator Cultural. Pe lângă formulări de natură îndoielnică din punct de vedere al deontologiei discursului public democratic, dl. Șimonca ignoră adevăruri factuale și distorsionează activitatea IICCMER.

Institutul este angajat într-un demers de asumare a trecutului comunist din  România bazat pe analiza științifică a acestei perioade istorice și pe crearea unei culturi a memoriei traumelor și responsabilităților din anii dictaturii comuniste. Parte din activitatea IICCMER constă în organizarea unor conferințe care discută probleme fundamentale ce țin de experiența istorică a comunismului. Astfel de evenimente sunt un element fundamental al oricărei inițiative instituționale de cercetare și asumare a trecutului. 

Agenda de lucru a IICCMER este însă una complexă, cu multiple dimensiuni. Institutul a redeschis dosarul Gheorghe Enoiu, fapt marcat de colocviul „Profesiunea mea, tortura. Anchetatorii Securităţii: cazul Gheorghe Enoiu”. Cu ocazia acestui eveniment, experți ai IICCMER au prezentat noile documente de arhivă pe baza cărora probatoriul poate fi îmbogățit și prin intermediul cărora se va completa plângerea penală existentă la Parchetul pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Colocviul în cauză  este parte a două proiecte de amploare ale IICCMER: „Biografiile nomenclaturii”, care are ca obiectiv realizarea unei liste, deschisă și  accesibilă publicului larg, de biografii ale celor responsabili pentru crimele și abuzurile din perioada dictaturii comuniste (pe site-ul IICCMER pot fi accesate numeroase asemenea biografii); și „Direcţia de cercetări penale a Securităţii”, proiect al cărui obiectiv este realizarea unei baze de date cu ofiţerii din cadrul Direcţiei, editarea unui volum cu documentele cele mai relevante despre organizarea şi funcţionarea acestei Direcţii, precum şi redactarea unui Dicţionar al ofiţerilor de Securitate. Simultan, în cazul în care, pe parcursul cercetării vor apărea dovezi privind fapte de natură penală ale unor angajați ai Direcției (precum în cazul lui Gheorghe Enoiu) sau a unor persoane incluse pe lista Biografiilor nomenclaturii, Institutul va sesiza instituţiile statului de drept pentru declanşarea unei anchete penale împotriva acestora. 

În același timp, în perioada ianuarie-iulie 2010, IICCMER a răspuns la 340 de petiţii care semnalează diverse aspecte referitoare la încălcarea drepturilor omului în perioada regimului comunist. În aceeași perioadă, au existat 35 cereri de primire în audienţă, audienţele fiind susţinute la sediul Institutului, în urma unor programări prealabile. De asemenea, mai multe persoane au solicitat informaţii sau au semnalat diverse aspecte referitoare la abuzurile săvârşite în timpul regimului comunist. 

Totodată, IICCMER a înaintat către Ministerul Justiției și către Direcția pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului un punct de vedere cu privire la  propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, subliniind că despăgubirea morală a victimelor fostului regim dictatorial nu poate fi realizată prin cuantificarea în lege a sumelor reprezentând daune morale. Mai mult decât atât, IICCMER a transmis observații și amendamente la  propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009. 

IICCMER a înaintat Direcției pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului o nouă formă a proiectului de Lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicați în acte de represiune pe motive politice. Acesta vizează stabilirea cuantumului pensiilor ofiţerilor, subofiţerilor şi angajaţilor civili ai Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor condamnaţi definitiv pentru abuzuri comise în perioada 1945-1989 împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unor persoane la nivelul salariului de bază minim brut pe economie. 

Un alt proiect de lege înaintat de IICCMER este legat de modificarea și completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război. Acesta vizează introducerea unui amendament la articolul 3, care să includă și mormintele  persoanelor victime ale represiunii comuniste.

Pentru următoarea sesiune parlamentară, IICCMER urmează  să înainteze Direcției pentru Relația cu Parlamentul un Proiect de Lege privind completarea Codului penal care are ca scop introducerea unor prevederi referitoare la imprescriptibilitate, precum și definirea unor infracțiuni contra umanității. IICCMER va înainta și un Proiect de Lege a recunoștinței față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltelor minerești anticomuniste de la Lupeni din august 1977. Reamintim că IICCMER a înaintat, la data de 16.03.2010, Guvernului României o propunere privind înființarea Zilei Naționale a memoriei victimelor regimului comunist din România (21 decembrie) și pentru stabilirea unei Zile de comemorare a victimelor comunismului și fascismului (23 august). 

Ținând cont de cele de mai sus, conducerea executivă  a IICCMER dorește să precizeze că Institutul nu se poate substitui instituțiilor de drept ale statului român abilitate să soluționeze aspecte de ordin legislativ sau juridic ce țin de trecutul comunist al țării noastre (de exemplu, Parchetul pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentul României sau diferite ministere ale Guvernului României).

În paralel, în perioada aprilie – iulie 2010, IICCMER a sprijinit publicarea a 4 volume ce tratează teme care țin de cercetarea trecutului comunist. În perioada octombrie – decembrie alte 8 volume vor apărea între care un anuar în limba engleză la care contribuie, pe lângă specialiști din țară, și cercetători de la centre universitare internaționale de prestigiu.

În perioada mai-iunie 2010, IICCMER a demarat și finalizat un proiect de cercetare asupra mineriadei din 13-15 iunie 1990 al cărui principal rezultat au fost, pe de o parte, publicarea unor informații inedite legate de aceste evenimente tulburi din istoria recentă  a României. Pe de altă parte, proiectul a urmărit și diseminarea rezultatelor cercetărilor către publicul larg prin intermediul unei expoziții și a unei mese rotunde. În prezent, IICCMER derulează șapte proiecte de cercetare, multi-anuale, pe domenii diverse printre care: Secția de Cadre a CC al PCR, Direcția de cercetări penale a Securității, aparatul central a Direcției Generale a Penitenciarelor, Cominternul și România (pe baza arhivelor ruse), etc.. În același timp, atât membri ai conduceri IICCMER, cât și experții din cadrul instituției desfășoară proiecte individuale de cercetare  a trecutului comunist. 

IICCMER continuă publicarea on line a fişelor de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici. Această etapă reprezintă o parte a proiectului mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea. În urma prelucrării literelor L, M, N, O a rezultat un număr de aproximativ 13.500 deţinuţi politici. Astfel, totalul provizoriu, până la litera O inclusiv, se ridică la aproximativ 77.000 de fişe matricole penale, ce însumează peste 50.000 de deţinuţi politici. Totodată, IICCMER a inițiat digitizarea arhivei existente a instituției despre exilul românesc din perioada comunistă. IICCMER continuă proiectul Fototeca online a comunismului românesc, urmând să  adauge fotografii simultan cu îmbunătățirea motorului de căutare al acestei arhive. În colaborare cu Arhivele Naționale ale României, IICCMER va încerca până la sfârșitul anului curent să  realizeze o bază de date cu cele mai importante documente de arhivă din sub-fondul Direcției de Agitație și Propagandă  a CC al PCR.

IICCMER este implicat și în proiecte educaționale precum sesiuni de formare a profesorilor de liceu care predau cursul opțional de Istorie a Comunismului în România, școli și universități de vară, concursuri de grafică și eseu. Începând cu luna septembrie, IICCMER va organiza „Caravana cinematografică”, proiect care va aduce in licee din mari orașe ale țării filme din și despre perioada comunistă din România și alte țări ale fostului „lagăr socialist”. Nu în ultimul rând, IICCMER se află în discuții avansate cu Ministerul Culturii și al Patrimoniului pentru înființarea unui Muzeul Național al Dictaturii Comuniste din România.

În perioada martie – august 2010, IICCMER a încheiat parteneriate cu următoarele instituții: Konrad Adenauer Stiftung, Institutul Diplomatic Român, Asociația „21 Decembrie”, și Fundația Corneliu Coposu. Din Consiliul Științific al IICCMER fac parte, între alte personalități, Dr. Anna Kaminsky, Director al Stiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur, prof. János  Rainer, președinte al Institutului pentru Istoria Revoluţiei Maghiare din 1956, Prof. Andrzej Paczkowski, membru al Consiliului Institutului pentru Memoria Naţională din Polonia. Mai mult decât atât, considerăm că prestigiul membrilor Consiliului Științific al IICCMER reprezintă o recunoaștere și o garanție a probității și a calității demersului de asumare a trecutului comunist prin  intermediul cunoașterii istoriei acestei dictaturi.

Conducerea IICCMER dorește să reafirme hotărârea de a duce la bun sfârșit agenda sa de activități, corespunzătoare mandatului dat de către Guvernul României, într-un mod coerent, nonpartizan și conform standardelor internaționale de cercetare. Analiza istoriei și memoriei regimului comunist este fundamentală pentru consolidarea democrației în România și pentru educarea noilor generații în spiritul responsabilității asupra trecutului național. Considerăm că afirmațiile în necunoștință de cauză sau distorsionante cu privire la activitatea IICCMER generează și întrețin un climat de neîncredere și adversitate care subminează demersul de investigare a experienței comuniste din România. Susţinem valorile societăţii deschise, ale adevărului, transparenţei, acurateței ştiinţifice si dialogului onest.

Comitetul Director
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc