COMUNICAT DE PRESĂ

București, 22 iulie 2025

SONDAJ DE OPINIE – PERCEPȚIA POPULAȚIEI CU PRIVIRE LA COMUNISM

 

Câteva statistici rezultate în urma măsurătorii sociologice (sondajul integral poate fi consultat în attach):

  • 55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România
  • 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România
  • 48,4% consideră că în comunism se trăia mai bine
  • 85,1% cred că mâncarea era mai sănătoasă în comunism
  • 66,4% afirmă că statul avea mai multă grijă de cetățean
  • 80,4% consideră că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții
  • 77,2% consideră că, înainte de 89’, România era o țară mai bogată decât în prezent
  • 57,8% afirmă că în România există partide politice cu mesaje pro-comunism.

Temele supuse măsurătorii sociologice au fost: opinia despre Nicolae Ceaușescu, partide cu mesaje pro-comunism, direcția țării, interesul față de perioada comunistă, informarea despre această perioadă, evaluarea regimului comunist, responsabilitatea regimului pentru abuzuri și crime, pedepsirea responsabililor pentru crime și abuzuri, viața în timpul regimului comunist, pierderea identității culturale, compararea produselor culturale și sursele de informare.

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai reprezintă doar o opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, spun răspicat, o problemă de securitate națională.

Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic, dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de a ajunge într-un astfel de scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci prin continuarea pasivității.

Istoricii și-au făcut datoria și și-o vor face, nu mă îndoiesc, în continuare. Însă, nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de acțiune, de o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități, în familii, în spațiul digital — acolo unde se formează convingerile noii generații. Dar nu putem merge mai departe fără sprijin.

O spun cu fermitate: avem nevoie de sprijin guvernamental și societal. Nu putem lucra eficient dacă suntem blocați în birocrație, dacă nu avem un buget adecvat și resurse umane competente. Politicile memoriei nu pot fi realizate de două-trei persoane cu vocație, ci de o instituție întreagă, bine finanțată și protejată administrativ, care are susținerea decidenților politici și a cetățenilor.

Vom continua să acționăm pentru consolidarea democrației românești, dar trebuie să recunoaștem că ne confruntăm cu un război hibrid, iar nostalgia față de totalitarism — fie el fascist sau comunist — este una dintre armele simbolice ale acestuia. Trebuie să admitem, chiar recurgând la istoria recentă, că și cuvintele pot deveni gloanțe.

De aceea, solicit public adoptarea de către Parlamentul României a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul persoanelor care l-au susținut. Fără a obstrucționa cercetarea istorică — și aici dau exemplul Cehiei, unde președintele Petr Pavel a promulgat recent o astfel de lege — ci tocmai pentru a proteja cercetarea de instrumentalizări politice.

În fine, subliniez că, într-un context de austeritate bugetară, susținem eforturile Guvernului pentru eficientizarea aparatului de stat. Avem deja un proiect de reorganizare instituțională depus la Cancelaria Prim-ministrului României, dar atragem atenția că trebuie păstrată integritatea singurei instituții care face investigații asupra crimelor comunismului și care administrează fosta închisoare politică de la Râmnicu Sărat — singurul memorial al victimelor comunismului asumat de statul român în cei 35 de ani de la căderea dictaturii,” a declarat Prof. univ. dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER.

”Angajamentul Guvernului României pentru promovarea principiilor democratice și europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a politicilor memoriei, drept formă de respect față de trecutul nostru istoric, precum și a educației și cercetării cu privire la regimul comunist, este unul ferm, de la care nu vom face rabat. Este nevoie să lucrăm împreună – Guvern, organizații neguvernamentale și mediul academic – pentru combaterea extremismului, discursului instigator la ură și a campaniilor de dezinformare, precum și pentru încurajarea gândirii critice, mai ales în această perioadă marcată de provocări”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Zece concluzii principale ale sondajului:

  1. Percepția negativă asupra direcției actuale a României catalizează nostalgia: Peste 63% consideră că România merge într-o direcție greșită. Această nemulțumire cronică față de prezent creează un teren fertil pentru idealizarea trecutului comunist, fiind mai intensă în rândul celor cu venituri mici și educație primară. Structura narativă a nostalgiei comuniste încorporează elemente selective de memorie colectivă (ex. securitatea locului de muncă, prețuri controlate, acces gratuit la cultură) și exclude conștient aspectele represive.
  2. Există o polarizare latentă între generații privind regimul comunist: Generațiile tinere (18-29 ani) manifestă un interes scăzut față de perioada comunistă și își formează percepții din surse indirecte (școală, social media), în timp ce generațiile 45+ afișează un nivel ridicat de nostalgie și o percepție pozitivă semnificativ mai mare asupra regimului.
  3. Nivelul informării despre comunism este perceput ca insuficient: Doar 68% declară că au suficiente informații pentru a-și forma o opinie despre comunism. Sursele principale de informare (experiența personală – 34,8%, familia – 14,2%) indică o dominanță a memoriei subiective, în detrimentul surselor academice și media actuale. Lipsa unor evaluări și informații structurate, ancorate în realități istorice autentice, contribuie la idealizarea regimului și la formarea unor repere false ale nostalgiei.
  4. Percepția nivelului de trai: o majoritate consideră că „se trăia mai bine” înainte de 1989: Aproximativ 48% consideră că nivelul de trai din comunism era superior celui actual, în special în rândul celor cu venituri reduse și din mediul rural, indicând o asociere între securitatea materială și vulnerabilitatea economică actuală.
  5. Libertatea este cel mai clar atribut negativ asociat regimului comunist: 80,9% afirmă că înainte de 1989 exista „mai puțină libertate”. Chiar și în rândul celor cu cele mai ridicate sentimente nostalgice, recunoașterea lipsei de libertăți rămâne incontestabilă.
  6. Corupția este percepută ca fiind mai redusă în comunism: 65% afirmă că în comunism era mai puțină corupție. Această percepție poate indica o idealizare a „ordinii” sociale și o reacție la corupția endemică post-1989, chiar dacă manifestările mici de corupție erau larg răspândite în perioada comunistă.
  7. Idealizarea manifestărilor culturale de masă din comunism: 75,1% consideră că filmele produse în perioada comunistă erau mai bune, iar 58% că emisiunile de divertisment erau superioare. Această percepție se explică prin memoria afectivă și prin expunerea limitată la oferta culturală globală a vremurilor.
  8. Social media — o sursă marginală, dar în creștere, de informare și dezinformare: Rețelele sociale influențează în special tinerii, fiind vulnerabile la dezinformare și propagandă, ceea ce poate duce la deformarea percepțiilor și la formarea unor mituri sau idealizări.
  9. Diferențe urbane-rurale semnificative: Locuitorii din mediul rural și din orașele mici percep comunismul ca pe o „perioadă mai bună” comparativ cu cei din marile orașe, indicând o distribuție inegală a oportunităților și a serviciilor publice.
  10. Idealizarea trecutului – o formă de protest față de prezent: Nostalgia pentru comunism reflectă, mai degrabă, nemulțumiri legate de inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor, fiind un mecanism de compensare pentru problemele actuale.

Cercetarea sociologică relevă o nevoie acută de politici publice dedicate combaterii nemulțumirilor structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și a carențelor în educație și informare (cunoașterea realității istorice).

Astfel, se poate limita impactul unei nostalgii colective care amenință stabilitatea democrației, alimentată de mituri și informații trunchiate, exacerbată de campanii de dezinformare și propagandă.

Sondajul a fost realizat între 25 iunie și 3 iulie 2025, utilizând metoda interviurilor telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.505 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,53%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost prezentate de Remus Ștefureac, CEO și Fondator INSCOP Research.

Vă stau la dispoziție pentru orice alte informații!

Didona Goanță – Consultant Comunicare