În replică la postarea de luni, 2 iunie 2025, de pe pagina oficială de Facebook a deputatului USR Claudiu Năsui, în care acesta include IICCMER pe o listă de agenții ale statului român:
Domnule Claudiu Năsui,
Într-o societate în care memoria publică este tot mai des atacată de cinismul electoral și de revizionismul mascat în populism, a pune la zid instituțiile care apără adevărul despre trecutul totalitar înseamnă a face, voit sau nu, jocul uitării.
IICCMER nu este o birocrație inutilă, așa cum insinuați, ci o instituție cu rol definitoriu în procesul de justiție de tranziție, fără de care democrația românească ar fi rămas, până astăzi, o construcție cu fundații fragile. În cei 20 de ani de existență, am contribuit decisiv la condamnările torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion Ficior – simboluri ale represiunii comuniste, responsabili de moartea a sute de deținuți politici.
În tot acest timp, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, alături, de exemplu, de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, și-au reafirmat angajamentul ferm de a fi avertizori vigilenți și voci responsabile în problematica comunismului, antisemitismului și a curentelor și derapajelor extremiste care continuă să se manifeste la nivel național. Prin activitatea noastră, ne-am angajat să promovăm conștientizarea și educația cu privire la pericolul acestor fenomene și să contribuim la consolidarea unui climat social bazat pe respect, toleranță și asumarea responsabilității istorice.
Din 2017, sub coordonarea IICCMER, se desfășoară cea mai amplă investigație postcomunistă privind eliminarea programatică a celor peste 15.000 de copii considerați „irecuperabili” de regimul comunist, exterminați prin înfometare, lipsă de tratament și rele tratamente în 26 de cămine-spital de pe teritoriul României până în 1989. Acești copii nu mai pot cere dreptate. O facem noi, în numele memoriei lor.
În contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale încheiate pe 18 mai 2025, IICCMER a fost printre puținele instituții publice care au acționat ferm împotriva instrumentalizării politice a discursului nostalgic-totalitar. Nu prin declarații, ci prin fapte:
În februarie 2025, am sesizat Parchetul General cu privire la europarlamentara Diana Șoșoacă, pentru încălcarea legislației penale în materie de negare a crimelor regimului comunist.
În mai 2025, am formulat o sesizare penală împotriva prim-vicepreședintelui AUR, Marius Dorin Lulea, pentru afirmații publice prin care a pus la îndoială caracterul represiv și criminal al dictaturii comuniste.
Aceste demersuri nu sunt gesturi simbolice, ci expresii ale mandatului nostru legal și moral de a proteja societatea democratică de recidivele autoritarismului, fie ele și camuflate sub masca patriotismului fals.
A include IICCMER în această listă trădează fie necunoașterea profundă a sensului memoriei colective, fie o gravă confuzie între funcția publică și agenda ideologică. România nu poate deveni o democrație matură fără să-și confrunte, onest și curajos, trecutul.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc își exprimă sprijinul pentru o abordare strategică în procesul de reevaluare administrativă, considerând că această măsură poate contribui la eficientizarea și modernizarea instituțiilor statului. Cu toate acestea, considerăm esențial ca această reevaluare să se realizeze pe criterii calitative, bazate pe o evaluare riguroasă a funcționalității, profesionalismului și impactului fiecărei structuri, nu doar pe criterii cantitative. În acest context, susținem necesitatea unei radiografii complete și obiective a instituțiilor publice, pentru a asigura o reașezare eficientă și responsabilă, care să păstreze și să valorifice experiența, expertiza și integritatea acestora în slujba interesului național.
ICCMER nu cere privilegii. Cere respect pentru victime și asumare publică a adevărului. A le nega înseamnă a repeta crimele într-o altă formă: cea a uitării.
