HOTĂRÂRE Nr. 134 din 23 februarie 2010
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 122 din 23 februarie 2010
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. I
Hotărârea Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:
- Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 2
Institutul are ca scopuri:
a) administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România, precum şi a consecinţelor acestuia, în directă colaborare cu celelalte instituţii ale statului, în spiritul valorilor constituţionale ale democraţiei, statului de drept şi pluralismului;
b) sprijinirea constituirii unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public, naţional şi internaţional, memoria perioadei comuniste din istoria României şi de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar;
c) dezvoltarea şi încurajarea cercetării ştiinţifice şi studiul avansat în domeniul istoriei comunismului, prin metode critice şi comparative şi în concordanţă cu standardele internaţionale;
d) culegerea, arhivarea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940 – 1989.
Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 3
(1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) analizează natura, scopul şi efectele regimului totalitar din România în perioada 1945 – 1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă
b) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist. Aceste date, documente şi mărturii pot fi utilizate de către organele de cercetare penală în acţiunile lor de investigaţie specifică
c) evidenţiază sursele intelectuale ale doctrinei comuniste, genealogia formării gândirii şi practicilor totalitare, structurilor Partidului Comunist Român înainte şi după anul 1945, definiţia instituţională a fostei Securităţi, precum şi mecanismele sistemului represiv din România;
d) examinează modul de organizare şi funcţionare a tuturor instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist;
e) identifică retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica şi în alte domenii;
f) analizează semnificaţia instituţională şi principalele evenimente ale anului 1990, în contextul democratizării, în special sub aspectul încălcării drepturilor şi libertăţilor individuale;
g) studiază influenţa şi efectul ideologiei comuniste asupra politicilor de urbanism în perioada 1945 – 1989, în domeniile educaţiei, arhitecturii, patrimoniului şi artelor vizuale;
h) analizează impactul pe termen scurt şi lung al politicilor economice, ecologice şi sociale iniţiate de regimul comunist;
i) identifică reţeaua ideologică şi colaborările la nivel internaţional promovate de Partidul Comunist Român şi de responsabili pentru ideologia şi propaganda statului totalitar;
j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internaţional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945 – 1989 asupra domeniilor armatei, culturii şi religiei;
k) aduce la cunoştinţa opiniei publice actele de violenţă, abuzurile şi crimele săvârşite din comanda directă a Partidului Comunist Român;
l) organizează expoziţii memoriale, lansări de carte, dezbateri privind situarea memoriei comunismului în geografia simbolică a culturii române;
m) amenajează, în colaborare cu alte instituţii publice şi private, în ţară şi în străinătate, spaţii memoriale temporare sau permanente, căutând să facă mai bine cunoscută harta universului concentraţionar comunist din România;
n) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului exilului românesc;
o) achiziţionează – sau primeşte ca donaţii – orice mărturie, publicaţie ori document al fostului exil sau despre acesta;
p) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;
q) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice privitoare la fostul exil românesc;
r) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
s) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940 – 1989;
ş) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor ţării;
t) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective.
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi în vederea obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condiţiile legii.”
- Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 4
În vederea îndeplinirii misiunii sale de administrare a memoriei regimului comunist din România, Institutul sprijină desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) susţinerea demersurilor ştiinţifice de cercetare a tuturor surselor edite şi inedite, cărţi, ziare, manuscrise, jurnale, documente de arhivă şi altele, legate de geneza şi proliferarea ideologiei comuniste în spaţiul românesc;
b) conceperea şi realizarea unor instrumente de lucru colective, lucrări de sinteză, enciclopedii, dicţionare tematice, monografii, bibliografii şi altele, necesare în contextul local şi internaţional;
c) valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de lucrări ştiinţifice, reviste, broşuri şi colecţii de carte, a unor portaluri electronice, manuale, dar şi a altor lucrări în domeniu, în limba română şi în principalele limbi de circulaţie internaţională, difuzate în format tipărit şi/sau electronic;
d) iniţierea, stabilirea, dezvoltarea şi susţinerea de raporturi de colaborare şi cooperare cu alte unităţi sau departamente ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale Parlamentului României, ale Administraţiei Prezidenţiale, Academiei Române, Arhivelor Naţionale, universităţi acreditate în România şi peste hotare, asociaţii profesionale, precum şi cu alte universităţi, institute şi centre de cercetare, locale şi internaţionale, care au un obiect de studiu de interes comun;
e) constituirea prin achiziţii proprii, schimburi şi donaţii a unei biblioteci privind istoria şi memoria comunismului românesc şi internaţional, precum şi a exilului românesc;
f) organizarea de seminare, congrese, colocvii, mese rotunde, şcoli de vară, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi internaţionale;
g) acordarea de burse sub denumiri care onorează dizidenţa anticomunistă, cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului la nivelul învăţământului universitar şi preuniversitar;
h) oferirea de consultanţă şi expertiză calificată la solicitarea unor structuri publice sau private, în domeniile care ţin de competenţa Institutului;
i) realizarea unui raport anual conţinând principalele rezultate ale cercetărilor Institutului.”
După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4^1, cu următorul cuprins:
“ART. 4^1
(1) Stabilirea obiectivelor generale ale Institutului şi analizarea rezultatelor obţinute se realizează de un Consiliu ştiinţific, constituit din personalităţi ale lumii academice.
(2) Consiliul ştiinţific se întruneşte o dată pe an şi funcţionează după principiul egalităţii membrilor săi. Consiliul ştiinţific este întrunit legal în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte, numit prin decizie a primului-ministru, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.
(4) Din Consiliul ştiinţific fac parte 14 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.
(5) Preşedintele Consiliului ştiinţific asigură promovarea programelor Institutului şi monitorizează activitatea de dezvoltare şi cercetare ştiinţifică a acestuia, pe plan intern şi internaţional.
(6) Pentru activitatea depusă, preşedintele Consiliului ştiinţific şi membrii săi nu sunt remuneraţi.”
- Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 5
(1) Institutul este condus de un preşedinte executiv, cu un mandat de 5 ani, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a primului-ministru.
(2) Preşedintele executiv este ordonator terţiar de credite şi reprezintă Institutul în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele executiv emite decizii şi ordine.
(3) În activitatea sa, preşedintele executiv este ajutat de un Comitet director format din directorul ştiinţific, directorii de departamente şi secretarul Consiliului ştiinţific.
(4) Membrii Comitetului director sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al preşedintelui executiv, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.
(5) Preşedintele executiv poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale unuia dintre membrii Comitetului director.
(6) Pe perioada imposibilităţii exercitării funcţiei de preşedinte executiv sau în caz de vacantare a postului, toate atribuţiile acestuia revin directorului ştiinţific al Institutului.”
- Articolul 6 se abrogă.
- La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al preşedintelui executiv.”
ART. II
Hotărârea Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009, cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
Ministrul muncii,
familiei şi protecţiei sociale,
Mihai Constantin Şeitan
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 23 februarie 2010.
Nr. 134.