Programe și strategii: Institutul potrivit HG cu nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (actualizată până la data de 16 decembrie 2016*) are ca scop cercetarea științifică a memoriei regimului comunist din România în colaborare cu alte instituții ale statului conform legislației în vigoare având ca obiectiv dezvoltarea de programe și strategii educaționale despre cunoașterea istoriei comunismului la nivel național și internațional, culegerea, arhivarea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989, precum și investigarea științifică și identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum și sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.
IICCMER are ca obiectiv principal restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală, realizarea unei expoziții permanente, și realizarea unui centru educațional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului și a consecințelor sale, inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online. Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste.
Prin proiectul Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind comunismul din România, IICCMER și-a propus transformarea fostului spațiu concentraționar într-un spațiu al reflecției, într-un centru pentru derularea unor proiecte culturale, documentare, turistice. În acest context se identifică nevoia de valorificare muzeală propusă de IICCMER prin prezentul proiect.
Scopul investiției este de a promova un program de restaurare a monumentului istoric și de amenajare muzeală în vederea valorificării turistice pentru publicul larg dar și pentru crearea de condiții optime pentru specialiștii în cercetarea crimelor comunismului.
Obiectivele investiției Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind comunismul din România – din cadrul fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat sunt următoarele:
– Conservarea, consolidarea și restaurarea fostului Penitenciar de la Râmnicu Sărat.
– Punerea în valoare a monumentului prin implementarea programului funcțional „memorial” și a unui circuit specific de vizitare astfel încât amenajările ce trebuie întreprinse să sugereze atmosfera de izolare ce va fi prezentă pe întregul circuit de vizitare.
– Realizarea unui centru educațional privind comunismul din România în vederea promovării memoriei regimului comunist din România și a consecințelor acestuia.
– Atragerea unui cât mai mare număr de vizitatori, în special din rândul tinerilor, obiectiv cu o clară conotație educativă pentru instaurarea respectului față de cei ce au suferit cu demnitate pentru că s-au opus regimului de teroare comunist și pentru victimele sistemului respectiv.
Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismului în România. Proiectul se regăsește înscris în Planul Național de Redresare și Reziliență la Capitolul IV. Coeziune socială și teritorială, Componenta C11. Turism și cultură Investiția I2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale Punctul 5. Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismului în România.
Imobilul este format din teren în suprafață de 8415 mp, se află în proprietatea Statului Român în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din anul 2007. Terenul este amplasat în intravilanul municipiului Râmnicu-Sărat. Imobilul este clasat ca ansamblu monument istoric având cod LMI BZ-II-a-A-02462, sub numele „Fostul Penitenciar”, datat sec.XIX,
Total suprafețe intervenții pe construcții existente: 3379 mp
Total suprafețe intervenții construcții noi: 2530 mp
Total suprafețe intervenții propuse în cadrul investiției: 5909 mp
Valoarea totală (C+M) este de 8,198 mil.euro fără TVA
Valoarea dotărilor: 0,801 mil. euro fără TVA
Valoarea totală a investiției: 9 mil. euro fără TVA.
Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.
Proiecte de cercetare – 2021-2022
- Editoriale – 2021
„Constructii si deconstructii de-a lungul unui secol. Istoriile partidului communist” – Volumul XVI/2011 al Anuarului IICCMER propune analiza memoriei istorice a Partidului Comunist în principal și a mișcării de stânga în general, în România, de-a lungul ultimilor 100 de ani (1921-2021). Sunt altfel încurajate demersurile analitice de reconstruire și deconstruire a multiplelor istoriografii, contextualizări, instrumentalizări, straturi narative, într-o încercare de a înțelege ce a însemnat Partidul Comunist Român în istoria națională, dar mai ales în istoria transnațională a comunismului, de-a lungul secolului XX. Editori: Dália Bathory, Ștefan Bosomitu, Luciana Jinga.
„History of Communism in Europe, no. 12/2021: Labour and Global Solidarity during the Long 20th Century- History of Communism in Europe, no. 12/2021: Labour and Global Solidarity during the Long 20th Century” – Anuarul în limba engleză al IICCMER, evaluat CNCS la categoria A, indexat în CEEOL, EBSCO, PDE, se adresează comunității naționale și internaționale de cercetători interesați de explorarea istoriei comunismului din perspective multiple, inter și transdisciplinare, aducând perspective mereu proaspete asupra istoriei secolului XX. Editori: Dália Bathory, Ștefan Bosomitu, Luciana Jinga.
„Vieţi în umbra trecutului. Supravieţuirea şi integrarea socioprofesională a familiilor foştilor deţinuţi politici în communism. Mărturii şi documente vol. II” – Lucrarea conţine 21 de interviuri cu şapte foşti deţinuţi politici, o soţie de fost deţinut politic şi 15 copii, nepoţi sau fraţi de foşti deţinuţi și 55 de documente privind situaţia deţinuţilor și a familiilor acestora, în timpul şi mai ales după perioada de detenţie. Coordonator: Cosmin Budeancă.
„Teze de doctorat pe subiecte de istorie recentă” – Concursul se adresează celor care au obținut în ultimii ani titlul de doctor în cadrul disciplinelor istorie, științe politice, sociologie, litere, ș.a., cu teze care abordează subiecte legate de istoria comunismului. IICCMER își propune publicarea a trei dintre cele mai bune manuscrise înscrise în concurs. Selecția se va face în două etape, după cum urmează: prima etapă va consta în verificarea eligibilității și jurizarea manuscriselor de către o comisie formată din cercetători ai institutului; a doua etapă va presupune evaluarea manuscriselor declarate eligibile de către referenți științifici externi. Coordonator: Florin Soare.
„Antologia radio Europa Liberă” – Proiectul cuprinde un număr impresionat de texte care fac parte din temele și discursurile valoaroase care au fost prezentate la radio Europa Liberă de-a lungul timpului. Coordonator: Mihaela Toader; Editor: Liviu Tofan.
„Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă” – Un volum ce reflect o mărturie „din interior” dar totodată o prezentare riguroasă, bogat documentată, a postului de radio Europa Liberă care a fost, pentru foarte mulți români, o sursă de informare și o cale de a comunica, fie doar pe calea undelor, cu Occidentul. Autor: Liviu Tofan.
„România 1988-1989: Lumea Liberă în apărarea satelor românești: Opération Villages Roumains” – Studiul se dorește a urmări istoricul mișcării de protest, începută împotriva planurilor regimului Ceaușescu de sistematizare rurală, ce presupunea demolarea a 7-8.000 din satele românești. Este vorba de o acțiune fără precedent în Europa, este un episod al istoriei noastre comune europene despre care s-a vorbit cu rare ocazii. Mișcarea a pornit în februarie 1989 în Belgia, extinzându-se cu succes în celelalte țări europene, ajungând în decembrie 1989 la bilanțul de 2.200 de comune participante la acțiune, ceea ce înseamnă o populație de aproximativ 30 milioane de cetățeni europeni implicați. Coordonator/Autor: Nicoleta Șerban.
- Editoriale – 2021-2022
„Monografia închisorii de la Râmnicu Sărat” – Proiectul are ca scop realizarea monografiei fostei închisori de la Râmnicu Sărat și, totodată a documentației pentru viitorul memorial. Obiectivul general constă în documentarea istoriei fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat în perioada:1948-1963. Coordonator proiect: Cosmin Budeancă.
„History of Communism in Europe, no. 13/2022 – Anuarul în limba engleză al IICCMER, evaluat CNCS la categoria A, indexat în CEEOL, EBSCO, PDE, se adresează comunității naționale și internaționale de cercetători interesați de explorarea istoriei comunismului din perspective multiple, inter și transdisciplinare, aducând perspective mereu proaspete asupra istoriei secolului XX. Editori/Coordonatori: Dália Bathory, Bogdan Jitea și Daniel Filip-Afloarei.
„Dicționarul femeilor din închisori” – Lucrarea este compusă din două părţi aproximativ egale. Prima, intitulată „Morfologia (ne)vinovăţiei”, reuneşte nouă studii tematice, orânduite sub forma unor capitole, în funcţie de conţinut. Acestea oferă o privire panoramică asupra subiectului (represiune, regim penitenciar, eliberare, reintegrare socială etc.), dar şi o importantă doză de inedit prin abordarea unor teme precum deţinutele pentru „crime de război”, femeile supuse abuzurilor psihiatrice sau cele care au încercat să treacă frontiera. Cea de-a doua parte, intitulată „Alfabetul detenţiei feminine în comunism”, cuprinde 3753 de microbiografii ale unor deţinute politice. Dincolo de utilitatea istoriografică, sensul acestei părţi este unul profund etic, de rememorare şi omagiere a femeilor care au suferit din cauza comunismului. Coordonator/Editor: Constantin Vasilescu.
„Exilul românesc postbelic (1945-1989)” – Proiectul constă în reunirea unor articole valoaroase despre exilul românesc postbelic. Articolele cuprind diverse teme despre fenomenul exilului românesc. Coordonator/Editor: Mihaela Toader.
II. Proiecte Investigații 2021-2022
„Recuperarea memoriei deținuților politic care au luat parte la lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanța (1951-1953)” – Proiectul are în vedere întocmirea unui raport de cercetare asupra contextului în care autoritățile comuniste au decis să utilizeze forța de muncă a deținuților politic pentru lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanța. Proiectul are în vedere, de asemenea, întocmirea de liste exhaustive a deținuților politic care au fost detașați de la Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a lucra la Cazinou. Tot așa, proiectul își propune realizarea de interviuri cu urmașii respectivilor deținuți politic, cît și strîngerea de fotografii, documente, artefacte legate de episodul reabilitării Cazinoului din 1951-1951, cît și legate de trecutul deținuților politic care au lucrat la reabilitarea Cazinoului. Coordonator proiect în 2021: Ștefan Bosomitu; Coordonator proiect în 2022: Florin Soare.
„Frontieriștii. Fenomenul trecerii ilegale a frontierei de stat în timpul regimului comunist: victime, persecutori, rețele formale și informale” – În 2021, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a relansat proiectul Frontieriștii. Fenomenul trecerii ilegale a frontierei de stat în timpul regimului comunist: victime, persecutori, rețele formale și informale, ca demers de cercetare fundamentală privind fenomenul părăsirii definitive a României în timpul regimului comunist prin trecerea ilegală a frontierei de stat. Scopul principal al proiectului este documentarea și analiza migrației românești, prin trecerea ilegală a frontierei de stat, în ultimele două decenii ale regimului comunist (1970-1989). Coordonator proiect în 2021: Luciana Jinga; Coordonator proiect în 2022: Valeriu-Bogdan Preda.
„O arheologie a fostei închisori politice de la Râmnicu Sărat” – Scopul principal al demersului nostru este acela de a cerceta materialitatea fostei închisori politice de la Râmnicu Sărat îmbinând două perspective arheologice: (1) una fenomenologică, prin intermediul căreia să documentăm relația dintre materialitatea diferitelor spații ale închisorii și experiențele corporale; și (2) una biografică, ce privește fosta închisoare ca memorie materială și urmărește să scoată la lumină amintirile conținute de corpul clădirii. Datele obținute vor fi puse în relațiile cu informațiile istorice cunoscute, dar mai ales cu amintirile foștilor deținuți politici închiși în diverse perioade la Râmnicu Sărat. Coordonator: Ștefan Bosomitu.
Sesizări penale/investigații – Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.372/2009 cu modificările și completările ulterioare, IICCMER investigarea științifică și identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situații de încălcare a legii. În viitorul apropiat, folosind rezultatele obținute din proiectul de cercetare. Frontieriștii. Fenomenul trecerii ilegale a frontierei de stat în timpul regimului comunist: victime, persecutori, rețele formale și informale, IICCMER va depune o sesizare penală în această speță. Coordonator: Luciana Jinga.
III. Proiecte educaționale 2021-2022
„Digitizarea reviste/ziare de epocă”– Acest proiect își propune să transpună în format electronic, cu ajutorul aparaturii, informațiile din publicațiile apărute în perioada comunistă, aflate în posesia IICCMER. Prin digitalizarea ziarelor de epocă se aduce un aport cercetării științifice precum și o facilitare a accesului prin punerea la dispoziția cercetătorilor interesați de studierea comunismului în România, evitând manipularea, distrugerea sau degradarea lor. Se facilitează accesul tuturor cercetătorilor, indiferent de locație, în vederea elaborării de diverse teme, publicații. Coordonator Simona Albu.
CONFERINȚĂ INTERNAȚIONALĂ ON-LINE „Evadând din comunism: Trecerile ilegale de frontieră din Est în Vest în timpul Războiului Rece” – Zona gri a trecerilor ilegale de frontieră și riscurile implicate de un astfel de act rămân în mare parte neexplorate, cu excepția notabilă a Zidului Berlinului. Cel puțin 140 de persoane au fost ucise sau au murit la Zid în legătură cu regimul de frontieră est-german între 1961 și 1989. Mai recent, procurorii Institutul Memoriei Naționale din Polonia (IPN) au inițiat proceduri penale în cazurile refugiaților polonezi uciși de gardurile electrificate amplasate pe granița Cehoslovacă în timpul regimului comunist. Cazurile. Prin urmare, acest workshop își propune să discute în ce măsură trecerile ilegale de frontieră Est-Vest în timpul Războiului Rece au reprezentat un fenomen de masă, ca manifestare a rezistenței anticomuniste din Blocul de Est. Coordonator: Luciana Jinga.
„Serile de istorie la IICCMER (conferință lunară/bilunară)” – În continuarea seriei de evenimente științifice devenite deja o tradiție în mediile academice românești și internaționale, IICCMER organizează lunar întâlniri cu cei mai buni specialiști interesați de istoria recentă. Seria de conferințe Serile de istorie la IICCMER dedicată istoriografiei regimului comunist din România are ca obiectiv general să pună laolaltă experți specializați în studierea trecutului recent. Coordonator: Luciana Jinga
DEZBATERE: „Brătienii de la făuritori ai României Mari la deținuți ai României comuniste. Marginalizare detenție, exil” (Muzeul Național „Brătianu”-Vila Florica) – Demersul își propune să evidențieze legătura traumatică și memorială dintre victimele gulagului autohton și membrii exilului românesc anticomunist, prin realizarea unei dezbateri concentrată asupra familiei Brătianu. Coordonator: Mihaela Toader.
„Bursele IICCMER” – Proiectul încurajează cercetarea românească în probleme ce țin de studierea trecutului recent, în mod special, de geneza și proliferarea ideologiei comuniste în spațiul românesc. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv general, în 2021, IICCMER a continuat în perioada 01.01.2010 ianuarie-30.04.2021 programului demarat în urma selecției efectuate în octombrie 2020.Grație acestui subsidiu, tinerii cercetători sunt încurajați să-și organizeze și să-și conducă în cele mai bune condiții atât activitatea de documentare cât și cea de diseminare a rezultatelor cercetării, prin participarea la conferințe, workshop-uri, alte evenimente cu caracter științific. Parte a programului de burse, IICCMER organizează seminarii tematice axate pe metodele de cercetare în istoria contemporană, evenimente care vor fi accesibile și in sistem webinar. O parte importantă a materialului rezultat în urma activității de cercetare va fi publicat într-unul dintre volumele IICCMER, beneficiind astfel de vizibilitatea celor mai prestigioase edituri din România. Coordonatori în 2021: Simona Albu, Luciana Jinga; Coordonator în 2022: Lucian Vasile.
„Practică online pentru studenți”- un proiect care urmărește familiarizarea studenților din ciclurile licențial, masteral și doctoral cu proiectele IICCMER. În cadrul său, tinerii au ocazia să interacționeze cu instrumente de lucru specifice studiului istoriei recente și să fie implicați în diferite proiecte de cercetare sau educaționale ale institutului. Coordonator proiect în 2021: Lucian Vasile; Coordonator proiect în 2022: Victor Sămărtinean.
„Ateliere de scriere academică în istoria comunismului românesc” Proiectul se adresează studenților de nivel licență și master interesați de istoria comunismului, și de felul în care pot depăși dificultățile pe care le întâmpină în cercetare în general și în redactarea unei lucrări științifice în particular. Coordonator: Dalia Báthory.
„Popularea paginii de Facebook, IICCMER” – Proiectul constă în crearea și postarea de conținut adaptat platformei Facebook.- Informare pe pagina de Facebook a institutului despre diverse teme despre comunism, exil etc. Coordonator proiect: Adriana Moroianu.
„Fototeca online a comunismului românesc” – Proiectul își propune digitizarea și punerea la dispoziția publicului larg (în cadrul unei baze de date) a surselor fotografice din fondurile arhivistice aflate în custodia Arhivelor Naționale ale României. Coordonator: Ștefan Bosomitu.