Conferinţă studenţească: Analiza şi asumarea trecutului recent în societăţile post-dictatoriale

Conferinţa studenţească organizată în perioada 13-14 mai 2011 de către Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (Bucureşti) şi cu Università di Bologna – Forlì (în cadrul proiectului european Me 2 EU: From Memory to Europe), a invitat la o reflecţie asupra asumării şi înţelegerii trecutului recent în societăţile post-dictatoriale. 

Asumarea trecutului recent se resimte în forme distincte de la o societate post-dictatorială la alta, delimitând noi valori,  principii sau norme juridice care să construiască democraţia. Aşa cum subliniază autori precum Juan Linz şi Alfred Stepan, implicaţiile tranziţiei şi ale consolidării democratice depăşesc în complexitate simpla punere în evidenţă a trecerii de la un regim nondemocratic la unul democratic. Astfel de perioade sunt definite în primul rând de eforturi analitice, vizând înţelegerea acestui „l’ancien régime” atât din perspectiva mecanismelor represive care au permis perpetuarea acestuia, cât şi din perspectiva modului în care cetăţenii au construit mecanisme de „acomodare” cu regimul. 

Răspunsurile juridice şi politice sunt legate de o concepţie specifică a dreptăţii în tranziţie, incluzând măsuri de acces la arhive, de constituire a unor comisii istorice pentru investigarea trecutului, de investigare penală a foştilor torţionari, de excludere temporară din funcţiile publice a fostei elite politice sau a colaboratorilor fostei poliţii politice, ori de restituire a proprietăţilor confiscate de vechiul regim. Analiza critică, reevaluarea şi asumarea trecutului contribuie la inventarea instrumentelor politice şi juridice care să permită democraţiei să găsească o cale de exprimare. Chestiunea memoriei capătă, de asemenea, o certă relevanţă în construcţia comunităţii democratice, aceasta neputându-se naşte pe un fundament de negare sau uitare a greşelilor trecutului (Vladimir Tismăneanu).

Lucrările selectate au tratat subiecte precum statutul minorităţilor în societăţile post-dictatoriale, mecanisme şi practici ale justiţiei de tranziţie, politici şi politica memoriei, interpretări şi explicaţii ale nostalgiei faţă de vechiul regim. Participanţii sunt înscrişi în anii avansaţi de studii de licenţă, master sau doctorat şi au provenit din domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste. Prezentările şi dezbaterile au avut loc în limba engleză şi în limba franceză.

Lucrările conferinţei au debutat vineri, 13 mai, la ora 10:00. Participanţii sesiunii inaugurale au fost Florin ŢURCANU, profesor şi prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Bogdan Cristian IACOB, secretar al Comitetului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Fabienne REUTER, delegat al Wallonie-Bruxelles în România, Olivier ORTIZ, şef de proiect Formations, Biroul Europa Centrală şi Orientală, Agence Universitaire de la Francophonie, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei Franţei, Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală şi ai Policy Center for Roma and Minorities. 

Prima zi a conferinţei s-a concentrat asupra statutului minorităţilor în societăţile post-dictatoriale (Emanuela GRAMA – NEAMTU, doctor în antropologie şi istorie, Universitatea din Michigan; Andreea ZAMFIRA, colaborator ştiinţific CEVIPOL, Université Libre de Bruxelles şi secretar ştiinţific al Universităţii Europei de Sud-Est, Bucureşti; Eliza COCEA, doctorandă a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi şi cercetător IICCMER; Davide BERTON, masterand, Facultatea de Ştiinţe Politice “R. Ruffilli”, Università di Bologna- Forlì) şi asupra mecanismelor şi practicilor justiţiei de tranziţie (Laura APPOLONI,  masterandă, Facultatea de Ştiinţe Politice “R. Ruffilli”, Università di Bologna- Forlì, Cristina GOLOMOZ, studentă în anul al III-lea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; Obert HODZI, masterand  Universititatea din Osnabrück şi cercetător al  Institute for a Democratic Alternative for Zimbabwe, Harare); de asemenea, Milan  RADOVANOVIC masterand, departamentul de Istorie, Facultatea de Filosofie din Belgrad, Serbia a susţinut o prezentare legată de analiza presei în legătură cu bombardamentul din 1999 din Iugoslavia iar Agata SŁOMA, masterandă la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Nicolas Copernicus, Torun, Polonia a tratat chestiunea statutului emeilor poloneze înainte şi după 1989. În prima zi a conferinţei au fost prezentate şi o serie de postere ştiinţifice realizate de către studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Politice (Roxana Marin, Irina Păvălucă, Alin Savu, Mihai Roşu) şi Facultatea de Filosofie (Laurenţiu Ungureanu) – Universitatea din Bucureşti, având drept teme nostalgia comunismului în România, memoria minorităţii evreieşti în imaginarul românesc şi reprezentări muzeografice ale trecutului colonial belgian.

Cea de-a doua zi a conferinţei a început cu un discursdin partea invitatei Françoise MAYER, director al CeFRes (Centre français de recherche en sciences sociales), Praga, cercetător la CERCEC (Centre d’étude des mondes russe, caucasien et centre-européen din cadrul Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales şi  conferenţiar la Universitatea Montpellier III. Prima sesiune de prezentări a tratat problema politicilor de memorie în societăţile post-dictatoriale: Alina-Carmen CIOLCĂ, studentă în anul al III-lea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; Valentina FERRARA, masterandă, Facultatea de Ştiinţe Politice “R. Ruffilli”, Università di Bologna- Forlì, Anna MALANDRINO, masterandă, Facultatea de Ştiinţe Politice “R. Ruffilli”, Università di Bologna- Forlì. Ultima sesiune a conferinţei studenţeşti s-a adresat problemei nostalgiei vechiului regim: Adam JABLONSKI, masterand, Facultatea de Ştiinţe Politice “R. Ruffilli”, Università di Bologna- Forlì; Mihaela POPA, studentă în anul al III-lea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; Simona BARBU, doctorandă, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti. 

Conferinţa studenţească a avut loc la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice, str. Spiru Haret, nr. 8, 010175 Bucureşti.

Conferinţa a fost organizată în parteneriat cu Agence Universitaire de la Francophonie, Bureau Europe Centrale et Orientale, Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Delegaţia Wallonie Bruxelles în România, Policy Center for Roma and Minorities, Bucureşti, Europe Direct CENTRAS Bucureşti (Centrul de Informare al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti), ASSP-UB (Asociaţia studenţilor în ştiinţe politice din Universitatea din Bucureşti). 

Parteneri media:  Biroul de Relaţii Publice al Universităţii din Bucureşti, OnlineStudent.ro, Cariere, Evenimentestudentesti.ro, Metropotam.

Pentru mai multe informaţii şi programul detaliat: http://fspubconference2011.wordpress.com/.