Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat miercuri, 23 octombrie 2013,  la Jockey Club Român, o nouă întâlnire din seria Saloanele Memoriei Exilului Românesc, care l-a avut în prim-plan pe Virgil Tănase, cunoscut scriitor şi regizor din exilul românesc.

Acest eveniment a continuat seria manifestărilor organizate de IICCMER cu scopul de a readuce în atenţia publicului povestea personalităţilor din România aflate în exil în timpul regimului comunist. Virgil Tănase, pe care Securitatea l-a numit conspirativ Rebelul,  a emigrat în Franţa în 1977 şi a fost, alături de Paul Goma, obiectul unei încercări de asasinare pusă la cale de către Securitate. Operaţiunea s-a transformat însă în cea mai spectaculoasă și mai sofisticată diversiune din perioada Războiului Rece în Europa, organizată de DST, serviciul francez de contrainformații, împotriva Securității lui Ceaușescu.

În cadrul evenimentului moderat de Liviu Tofan, au fost proiectate secvenţe din filmul documentar Afacerea Tănase. Leapşa pe murite, în regia lui Ionuţ Teianu, care are în centru povestea dispariţiei scriitorului Virgil Tănase, pusă la cale de DST în 1982. 

Despre Virgil Tănase
S-a născut la Galați în 1945, a urmat şcoala primară şi liceul în oraşul natal, iar apoi Facultatea de Limbi Romanice a Universităţii Bucureşti (1963-1969). În timpul facultăţii este exmatriculat timp de un an pentru referirile făcute la adresa lui Emil Cioran în cadrul unei conferinţe a tinerilor scriitori. S-a înscris în 1970 la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, pe care îl va absolvi cinci ani mai târziu. Emigrează în Franța în 1977, unde se va asocia disidenței românești din exil și va protesta față de regimul politic de la București, fapt care îi va pricinui retragerea cetăţeniei la finalul aceluiaşi an. Ca urmare a acțiunilor sale de protest, Virgil Tănase va deveni, alături de scriitorul Paul Goma, ținta unei încercări de asasinare coordonată de fosta Securitate. În 1981, la ordinul generalului Nicolae Pleșiță, Matei Pavel Haiducu va fi însărcinat să îndeplinească misiunea de asasinat, însă acesta alege să se predea serviciului de contraspionaj francez.

După căderea regimului comunist, a lansat mai multe volume şi piese de teatru în ţară.

***

Despre IICCMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă.

Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat – fost penitenciar pentru deţinuţi politici; singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca – cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; primul master academic dedicat studiului istoriei comunismului; arhiva exilului românesc; proiecte mediatice de filme documentare.

IICCMER a devenit în timp un centru prestigios de cercetare la nivel european, prin intermediul căruia România își explorează, conștientizează și asumă trecutul comunist, își clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX și promovează valorile democraţiei în societatea modernă. 

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER sunt disponibile pe www.iiccmer.ro sau pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului