George CIORĂNESCU (1918-1993)

S-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovița, ca al nouălea și ultimul copil într-o familie de învățători (toți se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul și scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti, în 1946, în vârsta de 28 de ani, îsi susținea la Universitatea din Cluj teza de doctorat cu titlul „Românii și ideea federalista“, în care demonstra, printre altele, vocația europeană a țării sale. În 1947 se stabilește la Paris și se angajează în animarea vieții culturale a exilului românesc (inclusiv ca membru marcant al Fundației Regale Universitare Carol I din Paris). În 1954, devine deputat în primul Parlament european (cu sediul la Viena), iar în 1955 îsi începe activitatea de redactor la postul de radio „Europa Libera“ din München (unde în perioada 1965-1970 va funcționa ca director-adjunct al departamentului românesc). În 1982 preia conducerea revistei „Apoziția“ din München, iar în 1984 devine membru al Mișcării Federaliste Europene. Se manifestă ca un scriitor activ si proteic, publicând versuri, proză, eseuri, traduceri. O serie de conferinţe mărturisesc implicarea sa în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main) ec. Se stinge din viață la 6 februarie 1993, la München.

Photo credits: Ziarul Metropolis