Aurel DECEI (1905-1976)

S-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București.

Photo credits: Școala Aurel Decei.