Mircea ELIADE (1907-1986)

S-a născut la 13 martie 1907, la București și a fost istoric al religiilor, scriitor, filosof, eseist. Absolvent al Facultății de Litere și Filozofie la Bucureşti, încheiate cu o teză despre filozofia Renaşterii (1928), studii la Calcutta, India (decembrie 1928–decembrie 1931). Îşi susţine doctoratul în filozofie, la Bucureşti, cu o lucrare asupra gândirii şi practicilor yoga (1933). Între anii 1933 şi 1940, simultan cu o intensă activitate teoretică, beletristică şi publicistică, ţine cursuri de filozofie şi de istoria religiilor la Universitatea din Bucureşti. În timpul războiului, este ataşat cultural al Ambasadei României la Londra (1940–1941) şi al Legaţiei române de la Lisabona (1941–1945). Din 1945, se stabileşte la Paris, unde predă istoria religiilor, întâi la École Pratique des Hautes Études (până în 1948), apoi la Sorbona. Invitat în SUA, după un an de cursuri ţinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures” (1956–1957), acceptă postul de profesor titular şi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra „Mircea Eliade”) a Universităţii din Chicago. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. În ultimii ani de viață, în ciuda serioaselor probleme de sănătate, Eliade a continuat să lucreze, editând cele 18 volume de enciclopedia religiilor, adunând contribuții pentru ultimul volum de istoria credințelor și proiectând un compendiu al lucrărilor sale de istoria religiilor. Mircea Eliade a murit la vârsta de 79 de ani, pe 22 aprilie 1986, la Chicago. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990).

Photo credits: Wikipedia