Adriana GEORGESCU COSMOVICI (1920-2005)

S-a născut pe 23 iulie 1920 la Bucureşti. Licențiată a Facultății de Drept a Universității din București (1944). A lucrat ca infirmieră într-un spital militar, lucrând apoi în redacțiile ziarului Universul literar și Viitorul. În decembrie 1944 a fost numită șefa de cabinet a generalului Nicolae Rădescu, președinte al Consiliului de Miniștri. După demiterea guvernului Rădescu, a continuat să lucreze pentru acesta în calitate de secretară și avocată. A fost arestată în data de 31 iulie 1945, pentru implicarea în „Organizația T” (a tinerilor liberali). A fost anchetată, torturată și inculpată într-un simulacru de proces în septembrie 1945, în urma căruia a fost condamnată la 4 ani de închisoare. În aprilie 1947 a fost grațiată de MS Regele Mihai I, dar a fost arestată din nou în august 1947. A fost ajutată să evadeze din arest, trăind în perioada următoare clandestin în București. În vara următoare, a reușit să fugă peste graniță, ajutată de Ștefan Cosmovici, care îi va deveni soț. S-a stabilit inițial la Paris, unde a continuat să lucreze alături de generalul Nicolae Rădescu. A fost jurnalist acreditat al posturilor de radio Europa Liberă și BBC, s-a implicat în procesele politice anticomuniste de la Paris (1952) şi Berna (1955). În 1961 s-a mutat la Londra şi a primit cetăţenia britanică. Volumul său de memorii „La început a fost sfârşitul. Dictatura roşie la Bucureşti“ este prima mărturie a experienţei carcerale dintr-o ţară aflată dincolo de Cortina de Fier. Deşi scrisă în limba română, cartea a apărut mai întâi la Paris, în traducerea Monicăi Lovinescu, care a semnat-o cu pseudonimul Claude Pascal: Au commencement était la fin: La dictature rouge à Bucarest, Editions Hachette, 1951. În anul 2000, Adriana Georgescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“, în grad de Comandor. S-a stins din viaţă pe 29 octombrie 2005, în oraşul Stevenage din Marea Britanie.

Photo credits: Humanitas