Vocea Americii

Vocea Americii este un post de radio american, care emite din Washington DC, începând din noiembrie 1942. A fost înființat de guvernul SUA, prin Broadcasting Board of Governors. Prima emisiune în limba română a fost transmisă pe 2 noiembrie 1942. O serie de personalități ale exilului românesc au lucrat la secția română, printre care: Șerban Vălimărescu și Dimi Popescu (foști diplomați), Florica Vișoianu cu numele de microfon Florica Neculce (soția fostului ministru de externe Constantin Vișoianu), Gheorghe Bumbești. De asemenea, multe personalități ale exilului au participat la emisiuni: Mircea Eliade, generalul Rădescu, Constantin Vișoianu, Mihail Fărcășanu, etc. Într-o primă fază, secția română a transmis știri, revista presei și comentarii, informațiile provenind din surse americane. În anii 1950, o dată cu venirea mai multor refugiați din Europa de Est, emisiunile au devenit mai ample, în special pe fondul accentuării Războiului Rece. Când relațiile între Washington și Moscova s-au relaxat, reportajele s-au axat mai mult pe situația internațională și pe relațiile Est-Vest, cu informații privind Statele Unite și politica lor.

La sfârșitul anilor 1960, Serviciul român era format din 14 persoane, șef fiind Mircea Carp, iar adjunctul Gheorghe Bumbești; un alt director important a fost Nicolae Dima. Postul de radio Vocea Americii a fost unul dintre canalele prin care mesajele de Anul Nou ale Regelui Mihai sau ale generalului Rădescu, erau transmise în mod regulat. Secția de limbă română avea două programe de zi, ambele de câte o jumătate de oră, care se repetau de câteva ori în intervalul de 24 de ore. Postul de radio Vocea Americii, deși aparținea, împreună cu postul de radio Europa Liberă, de aceeași USIA (United States Information Agency), avea un statut special. În timp ce Europa Liberă era vocea exilului românesc, și avea o margine de libertate considerabilă, inclusiv față de deciziile autorității USA, Vocea Americii era vocea oficială a guvernului Statelor Unite. Din acest motiv, de exemplu, în timp ce postul de radio Europa Liberă contesta hotărât conferirea către regimul Ceaușescu a Clauzei Națiunii celei mai Favorizate (MFNC), Vocea Americii era nevoită să se abțină de la a critica această măsură, de fapt, nefastă. Ziariștii postului de radio Vocea Americii aveau liberă intrare în România, făceau inclusiv cursuri de limbă, ceea ce era strict de negândit pentru ziariștii postului de radio Europa Liberă. La fel, postul de radio Vocea Americii transmitea și pe unde medii, ceea ce o făcea perfect audibilă în România, inclusiv pentru aparatele de radio de mașină. Transmisia pe unde medii se făcea prin intermediul stației din Salonic a postului de radio național elen (radio Macedonia). Europa Liberă, în schimb, transmitea numai pe unde scurte, ceea ce făcea audibilitatea precară, în ciuda ridicării, din 1964, a bruiajului.