Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), începe de luni o acţiune de investigaţii arheologice pentru descoperirea şi deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Toader şi Avisalon Şuşman, care au fost ucişi de Securitate pe 2 februarie 1958.
Cercetările din teren vor fi efectuate în satul Tranişu, com. Poieni, jud. Cluj, de o echipă de arheologi şi istorici de la IICCMER: Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Cosmin Budeancă, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza.
Acţiunea va beneficia de sprijinul Primăriei comunei Poieni şi al lui Dan şi Ghiţă Iancu (Raginoasa SRL, Huedin).
Toader şi Avisalon Şuşman s-au născut în satul Răchiţele, jud. Cluj, fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut împreună Teodor şi Ecaterina Şuşman. Conform actelor de stare civilă, Toader s-a născut pe 1 octombrie 1923, iar Avisalon pe 27 aprilie 1928.
Familia Şuşman a fost o familie înstărită din zonă Huedinului. Până în 1945, Teodor Şuşman, tatăl lui Toader şi Avisalon Şuşman, deţinuse funcţia de primar al comunei Răchiţele în timpul guvernărilor liberale (1922-1928, 1930-1934) şi apoi în toată perioada războiului (1939-1945).
Comuniştii l-au înlăturat din funcţia de primar pe Teodor Şuşman în 1945, abuzurile asupra familiei continuând şi în perioada următoare cu ajutorul unor localnici care din oportunism şi dorinţă de înavuţire au devenit instrumente ale noului regim politic. În august 1948, Securitatea a avut o tentativă de a-i aresta împreună cu câţiva apropiaţi, însă mulţi au reuşit să fugă şi să se ascundă. Aceştia au constituit un grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman, care în anii următori a activat în Munţii Vlădeasa din Apuseni. Din grup au făcut parte şi trei dintre copiii lui, Traian (arestat pe 16 decembrie 1948), Toader şi Avisalon.
Securitatea l-a ucis pe fostul primar Teodor Şuşman senior pe 15 decembrie 1951, iar fraţii Toader şi Avisalon au fost ucişi ultimii din grupul de rezistenţă pe 2 februarie 1958, fiind îngropaţi într-o groapă comună într-o pădurice.
Până în prezent, nicio autoritate locală nu a eliberat certificate de deces, din punct de vedere legal cei doi fiind consideraţi persoane dispărute, însă în viaţă.
În cazul în care mormântul va fi descoperit, IICCMER va sesiza Parchetul Militar.
În vara anului 2010 au început să se facă cercetări pentru descoperirea locului unde au fost îngropate corpurile fraţilor Şuşman, iar primele săpături arheologice pentru căutarea mormântului comun au avut loc în iulie 2011.
Investigaţiile au fost reluate în 2013, când au fost consultate mai multe persoane în vârstă originare din Tranişu sau din alte sate, care puteau oferi informaţii despre localizarea mormântului. Astfel, pe baza noilor mărturii, care nu sunt lipsite însă de incertitudini, s-a stabilit o nouă presupusă locaţie a mormântului, care va fi verificată arheologic în cursul acţiunii anunţate.
Articol publicat pe epochtimes-romania.com.