Miercuri, 30 martie 2016, fostul comandant al coloniei de muncă Periprava, Ioan Ficior, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii. Decizia nu este definitivă.

Ioan Ficior a fost acuzat că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava. Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioada menţionată au decedat 103 deţinuţi.

Judecarea pe fond a dosarului lui Ioan Ficior a început pe 28 aprilie 2015 în urma unei sesizări formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acesta este cel de-a doilea caz de trimitere în judecată a unui fost comandant de penitenciar din perioada comunistă după cel al lt.-col. (r.) Alexandru Vişinescu, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni împotriva umanităţii prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 10 februarie 2016, aflat deja în închisoare.

Din textul sentinţei:

s.p.58/F- Respinge cererea inculpatului Ficior Ioan privind schimbarea încadrării juridice a faptei, în infracţiunea prevăzută de art. 231^4 alin. 1 şi 3 Cod penal de la 1936, cu aplicarea art. 5 Cod penal. Încuviinţează cererea formulată de Ministerul Public privind schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Ficior Ioan. În baza art. 386 alin.1 C.p.p., schimbă încadrarea juridică a faptei inculpatului Ficior Ioan din infracţiunea prevăzută de art. 439 alin. 1 litera j, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 358 alin. 1 şi 3, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1968, astfel cum acest cod a fost în vigoare, în perioada cuprinsă între modificările aduse prin Decretul -Lege nr 6/1990 şi Legea nr. 140/1996, cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 358 alin. 1 şi 3, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1968 (astfel cum dispoziţiile au fost în vigoare în perioada cuprinsă între modificările aduse prin Decretul-Lege nr. 6/1990 şi Legea nr. 140/1996), cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Ficior Ioan, la pedeapsa de 20 de ani închisoare, pentru infracţiunea de tratamente neomenoase. Interzice inculpatului, în baza art. 65 Cod penal de la 1968, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, b, c şi e din acelaşi cod, pe o perioadă de 7 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată. În baza art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal de la 1968, dispune degradarea militară a inculpatului, ca pedeapsă complementară. Interzice inculpatului, în baza art. 71 Cod penal de la 1968, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, b, c şi e din acelaşi cod, pe perioada executării pedepsei principale a închisorii, ca pedeapsă accesorie. În conformitate cu art. 7 alin. 1 şi art. 4 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, modificată, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat , în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. Admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile Mokar Ianoş, Dionisie Mihai, Ghiţă Nicolae, Budimir Ileana Doina, Mutiu Caius Eugen Vladimir, Radu Ion,Stănescu Mirel Marin şi Hagiopol Manuela. Obligă inculpatul în solidar cu părţile responsabile civilmente Statul Român ( reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice), Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor să plătească părţii civile Budimir Ileana Doina, suma de 20 000 Euro, părţii civile Mokar Ianoş, suma de 40 000 Euro, părţii civile Dionisie Mihai, suma de 70 000 Euro, părţii civile Ghiţă Nicolae, suma de 30.000 Euro , părţii civile Mutiu Caius Eugen Vladimir, suma de 40.000 Euro, părţii civile Radu Ion, suma de 40 000 Euro, părţii civile Stănescu Mirel Marin, suma de 40 000 Euro şi părţii civile Hagiopol Manuela, suma de 30 000 Euro, în echivalent în lei, la cursul oficial de schimb al BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale. Ia act că prin încheierea din 10 decembrie 2015, s-a respins cererea formulată de numitul Andreescu Paul, privind constituirea sa ca parte civilă în cauză. Ia act că prin încheierea din 28 aprilie 2015, s-a luat act de renunţarea la cererea de constituire ca parte civilă în cauză a numitului Mihăescu Emanoil. În baza art. 404 alin. 4 litera c menţine măsura asiguratorie a popririi asupra pensiei inculpatului, astfel cum a fost dispusă prin încheierea din 16 octombrie 2015, pentru garantarea plăţii despăgubirilor şi a cheltuielilor judiciare, până la concurenţa sumei de 310 000 Euro (în echivalent în lei la cursul oficial al BNR, la data plăţii despăgubirilor) şi a sumei stabilite cu titlu de cheltuieli judiciare. În baza art. 274 alin. 1 şi 3 C.p.p., obligă inculpatul în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 22.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, pentru soluţionarea prezentei cauze. Onorariul parţial cuvenit avocatului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 martie 2016.

Potrivit cadrului legal de funcţionare, IICCMER este abilitat să efectueze investigaţii ştiinţifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept.

Pentru informaţii suplimentare, Vă rugăm să ne contactaţi la e-mail office@www.iiccmer.ro sau la telefon +40 21 316 7565.

***

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: https://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului