București, 27 august 2018. În ziua de 23 august, în municipiul Alba Iulia s-a desfășurat ceremonia de reînhumare a zece partizani anticomuniști, uciși în anul 1949 în cursul unor confruntări armate purtate cu instituțiile represive ale statului comunist pe teritoriul localităților Bistra, Mesentea și Cricău din județul Alba. Mormintele comune în care au zăcut rămășițele pământești ale victimelor au fost descoperite între anii 2015-2017 de IICCMER. Data evenimentului a fost aleasă să coincidă cu lucrările celui de-al XXV-lea Congres al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, desfășurat la Alba Iulia în perioada 22-24 august 2018.

După mai mulți ani de investigații preliminare, IICCMER a organizat în perioada 2015-2017 pe teritoriul jud. Alba, în zona localităților Bistra, Mesentea și Cricău, o serie de acțiuni arheologice care au condus la descoperirea a trei gropi comune, care adăposteau osemintele a zece persoane ucise în cursul lunii martie 1949 în diferite confruntări armate cu cadre operative și trupe ale Securității fostului regim comunist. Victimele au fost partizani în cadrul unor grupări armate de rezistență anticomunistă, de orientări ideologice diverse, care s-au organizat și manifestat în zona de sud-est a Munților Apuseni. Acțiunile care au prevăzut deshumarea și recuperarea osemintelor acestor victime s-au desfășurat în colaborare cu Parchetul Militar, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestor omoruri și a locurilor unde victimele au fost înhumate, pentru fiecare caz în parte fiind deschis un dosar de cercetare penală. Rămășițele pământești recuperate din gropile comune au fost examinate și identificate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Alba și la Institutul Național de Medicină Legală din București.

Ceremonia de reînhumare a celor zece luptători anticomuniști a fost organizată de către Primăria municipiului Alba Iulia, instituție care a suportat și costurile pentru proiectarea și construirea ansamblului funerar ce adăpostește acum sicriele cu osemintele victimelor. Acesta a fost amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste, situat în curtea Catedralei Unității Naționale ce poartă hramul Pogorârea Sfântului DuhPersoana care a avut în sarcină coordonarea și realizarea practică a proiectului,  precum și organizarea ceremoniei de reînhumare a fost d-nul Gabriel Pleșa, viceprimarul municipiului Alba Iulia.

Serviciul religios a fost oficiat de către ierarhi și preoți de la Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Arhiepiscopia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș și Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. Din partea Bisericii Ortodoxe au slujit ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, și PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal. După încheierea slujbei religioase s-au prezentat cuvenitele onoruri militare.

La ceremonie a participat o numeroasă asistență alcătuită din personalități, foști deținuți politici, deportați, rude și urmași ale victimelor care au fost reînhumate, reprezentanți de administrații locale, personal clerical, militari și mulți localnici din zonă. Printre cei prezenți la ceremonie s-au aflat d-nul Emil Constantinescu, președinte al României între anii 1996-2000, d-nul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, d-nul Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, d-nul Dănuț-Emil Hălălai, prefectul județului Alba, d-nul Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, d-nul Traian Gligor, primarul comunei Bistra, d-nul Emil Lupșan, primarul comunei Cricău și d-nul Romulus Raica, primarul comunei Galda de Jos.

IICCMER, în calitate de instituție a statului care prin investigațiile sale a determinat producerea acestui eveniment, a fost reprezentat la Alba Iulia de către d-nul Radu Preda, președinte executiv, și de echipa de arheologi, angajați și colaboratori, care a lucrat în teren pentru rezolvarea acestor cazuri (Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Horațiu Groza și Gabriel Rustoiu).

Victimele reînhumate la Alba Iulia

CIGMĂIAN IOAN. Născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, jud. Hunedoara. Ocupația: Lăcătuș-mecanic apoi comerciant ambulant. Mort la 4 martie 1949 în com. Bistra (zona Groși).

DECEAN PETRU. Născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, jud. Alba. Ocupația: Student la Drept. Mort la 4 martie 1949 în com. Bistra (zona Groși).

MITROFAN LUCIAN. Născut la 7 februarie 1929 în orașul Alba Iulia. Ocupația: Mecanic. Mort la 4 martie 1949 în com. Bistra (zona Groși).

MAIER IOSIF. Născut la 19 martie 1905 în orașul Blaj, jud. Alba. Ocupația: Mecanic. Mort la 4 martie 1949 în com. Bistra (zona Groși).

MAIER ELENA. Născută la 18 februarie 1908 în București. Ocupația: Casnică. Moartă la 4 martie 1949 în com. Bistra (zona Groși), jud. Alba.

GLIGOR TRAIAN. Născut la 18 aprilie 1923 în comuna Livezile (fostă Cacova Aiudului), jud. Alba. Ocupația: Țăran agricultor. Mort la 9 martie 1949 în satul Mesentea, com. Galda de Jos.

MÂRZA TRAIAN. Născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, com. Sântimbru, jud. Alba. Ocupația: Țăran agricultor. Mort la 9 martie 1949 în satul Mesentea, com. Galda de Jos.

POPA ȘTEFAN. Născut la 10 decembrie 1920 în Bucerdea Vinoasă, com. Ighiu, jud. Alba. Ocupația: Student la Drept, fost ofițer și veteran de război. Mort la 8 martie 1949 în com. Cricău (zona Bogoloaia).

MOLDOVAN NICOLAE. Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuș, jud. Alba. Ocupația: Student la Drept. Mort la 8 martie 1949 în com. Cricău (zona Bogoloaia).

PASCU CORNEL. Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba. Ocupația: Învățător. Mort la 8 martie 1949 în com. Cricău (zona Bogoloaia).

 

Ilustrație foto / Fig. 1-12: Imagini din timpul ceremoniilor religioase și militare prilejuite de reînhumarea la Alba Iulia a celor zece partizani anticomuniști.

 

*  *  *

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.