Cluj-Napoca, 4-5 mai 2017
Organizator: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Parteneri: Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”
Centrul de Studiere a Populației, Universitatea „Babeș-Bolyai”
În ciuda unei abundențe editoriale, vizibilă în ultimele aproape trei decenii, spațiul istoriografic românesc a rămas totuși prea puțin deschis către cercetările care abordează istoria recentă în general, și cea a regimului comunist în mod special, din perspectiva socialului – de jos în sus, aducând în discuție individul, anonimul istoriei, și depășind paradigma holistică a unei societăți monolitice, imobile și incapabile de a reacționa în fața unui regim care era capabil să controleze totul. Tot așa, de-a lungul ultimelor (aproape) trei decenii, istoriografia românească a părut ancorată într-un tip de discurs, destul de liniar și adesea lipsit de analize dincolo de structurile politice, care a subliniat cu tușe stridente latura represivă a totalitarismului comunist – un demers a cărui justificare și/sau necesitate nu poate fi nici negată, nici ignorată. Ceea ce nu înseamnă că nu poate fi și dublată, completată și întregită de demersuri, cercetări și abordări noi care propun lărgirea câmpului de analiză al istoricului și reorientarea către o istorie la firul ierbii, și care presupun nuanțări și modificări ale discursului istoriografic, necesitatea recursului la noi tipuri de surse, cât și inovații din punct de vedere metodologic.
În ultima vreme însă, istoriografia românească a căutat să depășească abordările tradiționale, propunând deschiderea unor câmpuri de cercetare deloc sau prea puțin studiate. Astfel, au apărut din ce în ce mai multe proiecte de cercetare care vizează lărgirea discuțiilor și a dezbaterilor referitoare la trecutul comunist al României, prin studii de caz asupra unor teme/subiecte care readuc în atenție socialul în general, și individul și/sau comunitatea particular, dar și relațiile care apar din interacțiunea dintre aceștia și regim/puterea politică. Aceste demersuri au în vedere transformările și reconfigurările masive pe care le înregistrează societatea românească postbelică, în urma proceselor de industrializare și urbanizare, a „cruciadelor” împotriva zonelor rurale, proceselor de migrație internă, restructurărilor sistemelor de învățământ și culturale. Toate aceste procese/evoluții/prefaceri au provocat mutații semnificative la nivel societal și au dus la apariția unor noi categorii sociale, dar și la apariția și dezvoltarea unor noi tipuri de relații interumane. Tot așa, au influențat și dat naștere sau sens altor procese/evoluții importante, referitoare la transformările socio-economice ale spațiilor rurale și urbane, dezvoltării urbane (din punct de vedere social, economic, edilitar), interacțiunii dintre rural și urban. Aceste subiecte sunt importante întrucât ele reprezintă teme care ne pot edifica atât asupra dimensiunilor procesului de modernizare socială imaginat de regimul comunist, cât și asupra rezultatelor efective înregistrate la nivel local.
Conferința Istoria socială a comunismului românesc. Surse, metodologii, abordări, perspective are în vedere abordări multi- și inter-disciplinare ale unor teme care au legătură cu dimensiunea socială a comunismului românesc, încurajând contribuțiile din sfera a cât mai multor științe sociale: istorie, sociologie, psihologie, antropologie, demografie, științe politice, geografie, economie, ș.a.
O direcție importantă asupra căreia am dori să insistăm se referă la sursele care pot sta la baza cercetărilor și analizelor referitoare la istoria socială a comunismului românesc. În genere, dezbaterile în această problemă sunt tranșate în mod superficial prin respingerea și/sau infirmarea validității oricărei date statistice emisă de o instituție a regimului comunist. Alte tematici importante, pe care le avem în vedere – fără a limita însă deschiderea organizatorilor către alte propuneri:
- procesul de industrializare postbelic
- urbanizarea: evoluția și dezvoltarea spațiilor urbane
- transformările socio-economice ale lumii rurale
- consum, penurie, calitatea vieții, alimentație
- mobilitatea socială a populației
- demografie (nupțialitate, natalitate, mortalitate, spor natural)
- studii de gen
- munca – productivitatea muncii, mobilitatea forței de muncă
- igienă, standard de viață, morbiditate
Așteptăm contribuții sub forma unor propuneri individuale sau colective (secțiuni tematice cu trei-patru prezentări) până în data de 5 martie 2017.
Propunerile trebuie să conțină un rezumat de maximum 300 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu. Acestea trebuie trimise către organizatorii conferinței: Ștefan BOSOMITU (stefan.bosomitu@www.iiccmer.ro) și Luciana JINGA (luciana.jinga@www.iiccmer.ro).
Confirmarea rezultatelor, în urma selecției materialelor primite, se va face până în data de 13 martie 2017.
Organizatorii conferinței au în vedere și publicarea unui volum (la o editură prestigioasă din România) care să cuprindă contribuțiile importante prezentate în cadrul conferinței.
Organizatorii vor acoperi costurile de cazare și masă ale participanților de-a lungul conferinței. La cerere, există posibilitatea decontării și a cheltuielilor de transport (tren, autocar, microbuz, autoturism).