Fundaţia Culturală Memoria și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), cu sprijinul Filarmonicii „George Enescu” şi al Teatrului Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale”, au lansat miercuri, 4 octombrie 2017, la Ateneul Român, numărul 100 al revistei Memoria.
La eveniment au luat cuvântul Emil Constantinescu, Președintele României (1996-2000), Micaela Ghiţescu, Președinte Fundația Culturală Memoria, Nae Constantinescu, Revista Memoria, Octav Bjoza, Preşedintele AFDPR şi Subsecretar de Stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Radu Preda, Preşedinte executiv IICCMER. Gazda evenimentului: Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu”.
Manifestarea a debutat cu un moment muzical susţinut de Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române, urmat de discursurile invitaților.
Dl Andrei Dimitriu a subliniat necesitatea existenței mai multor evenimente care să se concentreze pe trecutul recent și pe destinele celor care au suferit în timpul comunismului. Referindu-se la locul ales pentru organizarea lansării revistei Memoria 100, acesta a adăugat: „Ateneul este un sanctuar al spiritualității, iar eroii merită să fie omagiați în sanctuarele țării noastre.”
Președintele Emil Constantinescu a atras atenția asupra faptului că „memoria poate fi izolată în uitare și astfel duce la angoasă. În schimb, memoria consolidată poate crea națiuni cu adevărat puternice. Reconstruirea conștiinței civice se face prin memorie, prin cunoașterea adevărului, a poveștii celor care s-au opus regimului, care credeau din tot sufletul în valoare.” Discursul său s-a încheiat cu exprimarea speranței “că cele 100 de numere ale revistei Memoria de până acum și cele 100 care vor urma vor păstra vie memoria sacrificiului, a dreptății, a caracterului de care avem atâta nevoie.”
În continuare, dl Octav Bjoza s-a referit la revista Memoria ca la „o revistă care adună între copertele sale suferința neamului românesc, dar, în același timp, și demnitate, și moralitate”. Acesta a ridicat și o întrebare retorică: “Este oare mare numărul 100 față de numărul nostru, față de lupta și suferința noastră sau poate este prea puțin?”, remarcând în același timp că iubirea și iertarea i-a făcut pe deținuții politici mai puternici.
Dna Micaela Ghițescu a subliniat faptul că revista Memoria reprezintă o formă de justiție, care împiedică să se uite și atrage atenția să nu se repete. Aceasta a mulțumit partenerilor și prietenilor Revistei, între care se numără și IICCMER: „Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc care, prin demersurile sale, reprezintă, de fapt, concretizarea a ceea ce spunem noi începând cu numărul 1.” Tot din partea Revistei a luat cuvântul dl Nae Constantinescu, care a prezentat conținutului celui mai recent număr.
În discursul său, dl Radu Preda a adus în discuție și un alt Centenar, cel al Marii Uniri, subliniind faptul că 2018 este un an al examenului de conștiință. „Să nu uităm că din cei 100 de ani de existență, jumătate au fost de crimă, teroare și abuz. (…) Au dreptate cei care spun că memoria rămâne cea mai eficientă formă de justiție. Dar nu este o memorie a resentimentului. Suntem obligați la memorie, dar nu din resentiment, ci pentru că memoria reprezintă un ingredient indispensabil al viitorului. Memoria trebuie să hrăneasca sentimentul pro-libertate. Libertatea nu este un dar de la sine înțeles, nu este definitiv și irevocabil. Noi trăim o libertate plătită în avans. Trăim pe datorie. Au plătit cei care au murit pentru ea. Pentru a nu considera sacrificiile generațiilor anterioare ca pe un ghinion al acestora, nu avem nicio scuză să nu trăim libertatea de astăzi cu responsabilitate.”
Evenimentul a continuat cu monologul dramatic „20 de ani în Siberia” (după cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă de Aniţa Nandriş-Cudla), interpretat de Amalia Ciolan, regizor Sorin Misirianțu. Spectacolul a fost realizat în cadrul programului Procesul Comunismului prin Teatru al Teatrului Național București „I.L.Caragiale”.
Apariţia revistei Memoria cu numărul 100 va fi urmată, până la sfârşitul anului, de un alt eveniment memorabil, în cadrul căruia va fi lansată o bibliotecă virtuală, disponibilă pentru publicul larg, cu toate materialele publicate în revista Memoria în cele 100 de numere de existenţă. Proiectul de creare a arhivei digitale este unul dintre câștigătorii Concursului de Proiecte 2016-2017 organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Pentru informaţii suplimentare despre acest eveniment, vă rugăm să ne contactaţi la telefon +40 21 316 7565 sau la e-mail office@www.iiccmer.ro, sau telefon: 074.108.65.69, e-mail revistamemoria@gmail.com.
* * *
Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.
Mai multe detalii despre activitatea IICCMER:
https://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.
* * *
Despre Fundația Culturală MEMORIA. Inițiată și fondată de regretatul medic-scriitor Banu Rădulescu, fost deținut politic, Memoria. Revista gândirii arestate este editată din 1990 de Fundaţia Culturală „Memoria” sub egida Uniunii Scriitorilor din România și a continuat, de-a lungul a 27 de ani, căutând să-și croiască drum către mințile și inimile oamenilor, evocând universul concentraționar din România și de pretutindeni, cu dorința de a menține trează imaginea ororilor și suferințelor din anii totalitarismului comunist. Revista găzduiește în paginile ei editoriale, eseuri, documente, interviuri, memorii, dar mai ales mărturii.
https://www.facebook.com/Fundatia-Culturala-Memoria-202818849729610/
