Joi, 21 februarie 2013, ora 16.00, la Muzeul de Istorie din Turda, jud. Cluj, va avea loc vernisajul ExpoziţieiNumitorul Comun  Moartea. Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 21 februarie – 17 martie, intrarea fiind liberă.

Expoziţia, găzduită de Muzeul de Istorie din Turda, a fost realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, cu colaborarea Muzeului de Istorie din Aiud.

Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada 1948-1952. Investigațiile au avut loc în urma cercetărilor de teren realizate ca urmarea a solicitărilor rudelor şi urmaşilor celor ucişi. Cercetările s-au desfăşurat în perioada 2007-2012, fiind realizate la început de către specialişti, arheologi şi istorici de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite în cadrul acestui institut în februarie 2010 au făcut ca aceste investigaţii speciale să fie oprite. Activitatea de cercetare a continuat însă în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, care a fost înfiinţat în aprilie 2010. Începând din vara anului 2012, acest tip de investigaţii se desfăşoară din nou în cadrul instituției care le-a iniţiat, actualul IICCMER.

Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare, 21 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) şi mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate prezintă povestea unei persoane ucise în satul Muşca, com. Lupşa, jud. Alba, al cărei mormânt a fost căutat în mai multe rânduri fără a fi însă identificat. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchiţele, Gâlgău, Muşca) sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos) sau patru victime (Hălmăsău-Sat).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.

Expoziţia se adresează în primul rând tinerilor, elevilor şi studenţilor, dar şi celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile regimului comunist în România.