Cel de-al şaptelea episod din campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti, realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Televiziunea Română, a fost difuzat vineri, 19 iunie 2015, de la orele 19.00, la TVR 2 şi TVR HD.
Realizat de Alexandru Munteanu, episodul Istoria comună vorbeşte despre minciuna construită sistematic de regimul comunist, împotriva căreia trebuie să acţioneze memoria, mărturia, dovada. Documentarul este disponibil online aici.
Campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti se derulează pe durata a şapte episoade, fiecare dedicat unei anumite perioade şi problematici specifice regimului comunist. Noutatea abordării rezidă, printre altele, în permanenta comparaţie cu memorialele şi muzeele deja existente în alte ţări ale Europei Centrale şi de Est care au trecut prin experienţa totalitară. Campania se va încheia cu o dezbatere care va rezuma concluziile prezentărilor documentare.
Difuzate în fiecare vineri, de la ora 19.00, pe TVR 2, episoadele sunt structurate astfel:
Episodul I, 8 mai 2015
ISTORII LA RĂSCRUCE (click pe titlu pentru a viziona emisiunea)
Sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial a găsit România ocupată de trupele Armatei Roşii, fără Basarabia, fără Nordul Transilvaniei şi cu soarta pecetluită la Yalta. Sovietizarea a început încă înainte de semnarea păcii. Orice urmă de rezistenţă a fost anihilată. Ţările Baltice au cunoscut, poate mai mult ca oricare alt stat comunizat, violenţa comunizării.
Realizator: Ruxandra Ţuchel
Episodul II, 15 mai 2015
GULAGUL ROMÂNESC
După modelul sovietic, instalarea puterii comuniste în România s-a făcut prin trimiterea în închisori şi lagăre de muncă a oricărui posibil opozant. Majoritatea lagărelor de la Canal sau din Bălţile şi Delta Dunării au fost distruse după 1964. Căutăm alături de specialişti şi martori urmele acestora.
Realizator: Roxana Chiriţă
Episodul III, 22 mai 2015
GÂNDIREA ARESTATĂ
Sfârşitul anilor 50 a însemnat, sub aparenţa unei independenţe faţă de Uniunea Sovietică, un nou val de represiune. Principalii vizaţi au fost de această dată vârfurile intelectualităţii şi studenţii. Avertizată fiind de Revoluţia Maghiară din 56, puterea comunistă de la Bucureşti nu a riscat tulburări de genul celor din ţara vecină.
Realizator: Roxana Chiriţă
Episodul IV, 29 mai 2015
FUGA DIN INFERN
În faţa agresivităţii regimului a existat o formă de reacţie: refugiul, fuga. Dacă în primii ani au existat oameni care au reuşit să fugă din ţară, alţii au ales calea munţilor, pentru a lupta cu arma în mână, sperând la un ajutor extern. Treptat, cei din munţi vor fi prinşi. În ţară, dorinţa de a pleca a crescut odată cu timpul. Cu cât regimul era mai bine instalat şi mai greu de crezut că va fi înlăturat, cu atât nevoia de libertate creştea.
Asemenea Zidului Berlinului, Dunărea atrăgea anual sute de fugari.
Realizator: Cristina Rădulescu
Episodul V, 6 iunie 2015
LIBERTATE?
De la eliberarea deţinuţilor politici la vizita în China şi schimbarea ideologică a politicii lui Ceauşescu. Deschiderea regimului în anii de început ai lui Nicolae Ceauşescu a dat speranţe. Momentul Praga 1968 şi reacţia oficială a României au întreţinut optimismul. În numai câţiva ani totul se va dovedi a fi fost o iluzie.
Realizator: Cristina Oancea
Episodul VI, 13 iunie 2015
ŞASE POVEŞTI DIN COMUNISM
Comunismul a afectat în primul rând viaţa omului obişnuit. Şase cazuri individuale definesc absurdul şi violenţa regimului comunist. Cele şase poveşti s-au petrecut în România. Ele ar fi putut la fel de bine să facă parte din orice ţară din blocul socialist.
Realizator: Ruxandra Ţuchel
Episodul VII, 19 iunie 2015
ISTORIA COMUNĂ
Tot mecanismul creat de comunism s-a bazat pe minciună. De la instalarea sa puterea comunistă a minţit tot timpul. Minciuna a ajuns politică de stat, de sistem. Mitul binefacerilor comunismului faţă de rivalul capitalist se demontează cel mai bine la Berlin. Diferenţele dintre cele două părţi ale aceluiaşi oraş se văd încă.
Împotriva minciunii trebuie să acţioneze memoria, mărturia, dovada. Unele ţări foste comuniste au strâns parte din aceste dovezi în muzee şi instituţii dedicate studierii acestei perioade. Experienţa lor ne poate fi benefică.
Realizator: Alexandru Munteanu
Episodul VIII, 26 iunie 2015
DEZBATERE-CONCLUZII
Campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti face parte dintr-o serie mai amplă de acţiuni întreprinse de IICCMER în vederea aducerii în atenţia publică a necesităţii înfiinţării MCR. Printre obiectivele majore ale creării unui astfel de muzeu se numără asigurarea cunoaşterii trecutului recent de către publicul larg, precum şi încurajarea noilor generaţii de a construi acestei ţări îndelung încercate un viitor mai bun. Bucureştiul este una dintre puţinele capitale ale fostelor ţări comuniste care nu are încă un muzeu dedicat perioadei totalitare, iar IICCMER, alături de Parlament, alte instituţii guvernamentale şi societatea civilă, şi-a propus să schimbe acest lucru. În acelaşi timp, deţinătoare a unei vaste arhive video, Televiziunea Română deţine un rol indispensabil în concretizarea acestui deziderat.
Pe parcursul difuzării emisiunilor, publicul va avea posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la crearea Muzeului Comunismului în România prin donaţii de obiecte, documente, fotografii etc. din perioada comunistă, dar şi contribuind cu idei şi sugestii referitoare la amenajarea viitorului spaţiu muzeal. Mesajele telespectatorilor sunt aşteptate pe adresele de e-mail ale campaniei: dreptullamemorie@tvr.ro, muzeulcomunismului@tvr.ro şi office@www.iiccmer.ro.
