Expertul IICCMER Cosmin Budeancă a susţinut joi, 21 ianuarie, de la ora 18, în cadrul conferinţei „Deportarea și detenția, file de istorie”, o comunicare pe tema deportării etnicilor germani din România. Conferința, organizată de Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din București, are ca punct de pornire apariția volumului „Anii pierduți. Amintirile unui arhitect deportat în URSS” (autor Jean Schafhütl, Editura Vremea). Cartea, una esenţială pentru înţelegerea caracterului specific al comunismului, a apărut la finalul anului trecut cu sprijinul IICCMER.

 

Au prezentat:

Dr. Vlad Mitric-Ciupe (asistent univ., Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret“ din București): „Anii pierduți. Amintirile unui architect deportat in URSS”

Dr. Cosmin Budeancă (expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc): „Consecințele deportărilor asupra comunităţii germane din România”

Dr. Alexandru Murad Mironov (lector univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercetător ştiinţific III, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului): „Deportarea etnicilor germani: context general şi particularităţi locale”

Dr. Sorin Lavric (redactor, Editura Humanitas, profesor, Facultatea de Filozofie, Bucuresti): „Un destin confiscat”

 

Cu participarea:

Christiane COSMATU, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României

Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele Forumului Democrat al Germanilor, Regiunea Extracarpatică

 

Ilustrația muzicală: Cristian BALAŞ, vioară

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

Imagini: Franz Binder, Anton Ferenschutz, Francisc Dercze, Matilda Jica.

 

„Schafhütl e un intelectual sadea, înalt în viziune şi melodios în expresie. Împotriva opiniei curente că literatura carcerală este nereuşită sub unghi estetic, limba memoriilor de faţă e mătăsoasă. Citeşti volumul cu plăcere, ca pe o mărturie înzestrată cu farmec literar. Autorul nu se lamentează şi nici nu osîndeşte, dar se revoltă împotriva dramei de care a avut parte. De ce a trebuit să treacă prin ce a trecut? Schafhütl se va întoarce în România în 1950, absolvind în final Arhitectura. Anii pierduţi sunt o mărturie cîntărind cît ruperea unei tăceri” (Sorin Lavric, „România literară”)