București, 16 decembrie 2019. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a sprijinit apariția volumelor Patria omului sovietic și Triumful vieții private aparținând seriei Sovietland. Volumele au apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște și au fost promovate în cadrul Târgului Gaudeamus.
Antoaneta Olteanu, autoarea celor patru volume, cuprinde în seria Sovietland civilizația sovietică – modul de viață al oamenilor, surprins prin intermediul câtorva categorii sociale, realitățile de zi cu zi, cele politice și cele relativ private, care, în cele din urmă, au ajunsă să se diferențieze vizibil de cele din Europa Occidentală sau, mai bine zis, de cealaltă parte a Cortinei de Fier.
Când vorbim de secolul al XX-lea, la prima vedere avem impresia că lucrurile sunt aceleași peste tot. Și în Rusia, până la Revoluția din Octombrie, lucrurile au stat aproximativ la fel. Venirea la putere a bolșevicilor a avut ca obiect schimbarea nu numai a regimului politic, ci și o modificare din temelii a vieții sociale, a relațiilor dintre oameni și a legăturilor lor cu puterea, chiar a omului ca individ separat. Se construia o societate nouă ce avea la bază o nouă filosofie și, pentru ca totul să fie transpus în practică cât mai bine, era nevoie de o reformă permanentă, atât la nivelul mentalităților, cât și la cel al condițiilor de viață. Dacă, la nivel ideologic, lucrurile mai puteau fi „înghițite” de oamenii de rând, neînregimentați, situația s-a schimbat radical odată cu punerea în practică a pricipiului prin care de dorea modelarea vieții private: oamenii nu trebuia să fie lăsați să trăiască, să se dezvolte în condițiile specifice epocilor burgheze anterioare. De acum înainte comunizarea era elementul dominant: cetățenii sovietici trebuia să trăiască la comun, să mănânce la comun, să participe la campanii economice și sociale la comun; până și cultura, care trebuia să se supună principiilor realismului socialist, nu trebuia să se desfășoare nimic în afara semenilor, animați de aceleași imbolduri socialiste. Nu se lăsa, practic, loc oamenilor de a gândi pe cont propriu și, mai ales, de a gândi ceva împotriva statului, de a se alia cu alți nemulțumiți pentru a desfășura mai apoi activități antisovietice.
”Comunismul a avut un plan smintit: să-l schimbe pe omul „vechi”, pe bătrânul Adam. Și i-a reușit… poate e singurul lucru care i-a reușit. Vreme de mai bine de șaptezeci de ani, în laboratoarele marxism-leninismului a fost creat un tip aparte de om, homo sovieticus. Unii îl socotesc un personaj tragic, alții îl numesc sovok. Mie mi se pare că-l cunosc pe acest om, îl cunosc bine, am trăit mulți ani alături de el, umăr la umăr. El – sunt eu. El – sunt cunoștințele, prietenii, părinții mei. Vreme de câțiva ani am călătorit prin fosta Uniune Sovietică, pentru că homo sovieticus nu e numai rus, ci și bielorus, turkmen, ucrainean, kazah… Acum trăim în state diferite, vorbim limbi diferite, dar suntem inconfundabili. Ne recunoști imediat! Noi toți, oamenii din socialism, semănăm între noi și nu semănăm cu ceilalți oameni – avem propriul vocabular, propriile reprezentări despre bine și despre rău, despre eroi și martiri. Avem o relație aparte cu moartea (…). Cât poate prețui viața omului, dacă ne amintim că nu demult oamenii piereau cu milioanele? Suntem plini de ură și prejudecăți. Toți provenim din locul care a cunoscut Gulagul și un război cumplit. Colectivizarea, deschiaburirea, strămutarea populațiilor…” Svetlana Aleksievici
Cuprinsul volumului Sovietland. Patria omului sovietic poate fi consultat AICI
Cuprinsul volumului Sovietland. Triumful vieții private poate fi consultat AICI
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de e- mail office@www.iiccmer.ro sau la numărul de telefon 021 316 7565.
*** Despre IICCMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.
Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: https://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.