Editori: Constantin Vasilescu, Florin Soare, Lucian Vasile

Căderea regimului comunist în decembrie 1989 a permis apariția lucrărilor de memorialistică, semnate cu precădere de cei ce cunoscuseră experiența carcerală pe motive politice. Foștii deținuți aveau, în sfârșit, posibilitatea să relateze liber despre ce trăiseră în universul concentraționar comunist, să amintească persoanele întâlnite în lagăre și închisori și, nu în ultimul rând, să explice resorturile care-i aduseseră în opoziție față de regimul comunist. Era practic cea dintâi ocazie în care societatea românească se afla față în față cu trecutul său recent, traumatic și controversat. A fost făcut astfel primul pas spre înțelegerea și reconcilierea cu istoria comunismului românesc.

Totodată, pe fondul deschiderii arhivelor fostului regim, istorici și experți din domeniul științelor sociale au cercetat amplul subiect al comunismului românesc din diferite perspective: represiunea împotriva oponenților, formele de contestare și opoziție față de regim, modul de funcționare al PMR/PCR, activitatea exilului românesc, transformările socio-demografice petrecute în intervalul 1945-1989 sau propaganda și cultul personalității. În perioada următoare s-au construit și s-au demolat mituri, s-au propus noi chei de interpretare și s-au analizat diferite episoade ale comunismului românesc. Articolele, studiile și volumele publicate în ultimele trei decenii au reprezentat alți pași pe același lung și complicat drum al înțelegerii, asumării și reconcilierii cu trecutul nostru recent.

Dar, în ciuda tuturor acestor eforturi, există încă numeroase secvențe și biografii aflate în umbră, care nu au fost cercetate sau despre care încă nu sunt publicate suficiente date pentru o acceptabilă comprehensiune. Arhivele păstrează în continuare numeroase informații care așteaptă să fie studiate, interpretate și publicate. Există destine exponențiale prin parcursul lor, dar care sunt încă necunoscute publicului larg și comunității academice. Sunt acțiuni, care au marcat diferite momente ale comunismului românesc, prea puțin studiate. Și, nu în ultimul rând, credem că mecanismele de funcționare ale regimului comunist pot fi mereu revizitate, în lumina noilor cercetări.

Astfel, prin volumul XVII/2022 al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, ne propunem să oferim un cadru favorabil pentru publicarea unor studii despre diferite secvențe ale comunismului românesc sau a biografiilor celor care poate nu au făcut istoria comunismului, dar, așa cum spunea un fost deținut politic, au trăit-o din plin, cu toate consecințele sale. Sunt încurajate atât demersurile documentare, de reconstituire a unor subiecte și destine necunoscute, când și demersurile analitice ce vizează diferite aspecte ale regimului comunist din România.

Așteptăm texte care să trateze următoarele teme (fără a se limita la acestea):

  • destine individuale din perioada comunistă (victime, agresori, membri ai structurilor represive sau politice etc)
  • grupuri cu activitate semnificativă în plan politico-social
  • comunități etnice, profesionale, politice etc în intervalul 1945-1989
  • momente relevante pentru istoria comunismului românesc
  • mecanisme de funcționare ale PMR/PCR ori ale regimului comunist
  • locuri ale memoriei

Vă invităm să trimiteți propunerile până la data de 30 martie 2022 la adresele coordonatorilor: Constantin Vasilescu (constantin.vasilescu@iiccmer.ro), Florin Soare (florin.soare@iiccmer.ro) și Lucian Vasile (lucian.vasile@iiccmer.ro). Acestea trebuie să includă titlul lucrării, un rezumat care să nu depășească 500 de cuvinte și o prezentare autobiografică (afiliere instituţională, poziţie academică, studii, domenii de cercetare/interes, ultimele trei cărţi şi/sau studii) de maximum 200 de cuvinte.

Lucrările selectate vor fi anunțate până la 7 aprilie 2022.

Textele finale vor fi trimise până la data de 7 august 2022.

 

Foto: Fototeca online a comunismului românesc, cotele 35/1966, 56/1945 și 2/1944.