În luna august 2015, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Raţiu (The Raţiu Family Charitable Foundation) au încheiat un Protocol de colaborare cu scopul arhivării şi digitizării arhivelor Ion Raţiu şi V.V. Tilea, aflate la sediul Fundaţiei din Londra. În acest sens, IICCMER a pus la dispoziţia organizaţiei partenere serviciile unui expert în arhivistică, care să realizeze şi să supravegheze toate activităţile necesare.

S-a urmărit asigurarea accesului complet la arhivă și deschiderea acesteia publicului larg, în vederea valorificării științifice a documentelor rezultate din activitatea celor două personalități în sfera politică, socială și culturală.

Activitatea propriu-zisă a început în data de 10 august 2015, acordându-se prioritate fondului documentar creat de către Ion Raţiu.

Documentele din fondul arhivistic creat de Ion Rațiu sunt de o mare diversitate, de la statute, rapoarte, rezoluții, procese-verbale, informări, scrisori și până la manuscrise, note, însemnări, jurnale, invitații și programe. Din punct de vedere al suportului, s-au identificat documente de hârtie, documente fotografice, filme fotografice, diapozitive, plăci fotografice, albume fotografice și casete audio, constituindu-se câte o colecție pentru fiecare în parte.

Fiind un fond personal, gruparea documentelor s-a făcut pe categorii: documente personale ale creatorului de fond, între care se numără cartea de identitate, certificate, diplome, premii și acte de studii de la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Cluj și St. John’s College Cambridge University, pașapoarte, acte de numire în diverse funcții, precum și diploma de obținere a titlului de cavaler al Ordinului de Malta.

Documentele au fost grupate pe asociații şi organizații precum „Asociația Culturală a Românilor din Anglia” (ACARDA) – „British Romanian Association”,  al cărei prim președinte a fost (statut, procese-verbale ale ședințelor, corespondență referitoare la acțiuni, evenimentele organizate etc.); buletinul Presa Liberă Română („The Free Romanian Press”) devenit apoi „Românul liber” („The Free Romanian”) – materiale pentru publicat, corespondență, scrisori trimise către redacție.

Un mare volum de documente se regăsește și în cadrul International Federation of Free Journalists (IFFJ) – documente ale întâlnirilor, conferințelor, acțiunilor, documente privind organizarea expoziției de caricaturi politice „The Great Challenge”; Uniunea Românilor Liberi (URL) devenită în 1987 Uniunea Mondială a Românilor Liberi (UMRL) – statut, declarația de principii, procese-verbale, corespondență de la organizarea și desfășurarea congreselor, consfătuirilor și informații despre membrii din toate filialele uniunii.

S-au identificat și documente provenind de la „Asociația Studenților Români din Marea Britanie” („Romanian Students Association in Great Britain”) – președinte fondator, „International Youth Council in Great Britain” – membru al comitetului executiv, „Central European Students Society” (CESYS) – președinte, „Mișcarea Românilor Liberi” („Free Romanian Movement”) – membru, Amnesty International – unul dintre fondatori, Comitetul Național Român, „Adunarea Națiunilor Europene Captive” (Asemblée des Nations Captives d’Europe”).

De asemenea, numeroase documente au fost grupate pe probleme în care Ion Rațiu a fost permanent implicat precum problema refugiaților, purtând mereu discuții cu Foreign Office în vederea obținerii azilului politic pentru aceștia, lupta pentru drepturile omului și implicarea în activitățile unor organizații militante între care „International Society for Human Rights”, „European Freedom Council”, „Ligue Pour la Defence des Droits de l’Homme”, „Directorate of Human Rights”, „International Helsinky Federation for Human Rights”.

O atenție sporită a acordat și problemei Basarabiei, Transilvaniei, aspect rezultat în urma activității desfășurate și cantității însemnate de documente identificate. La acestea de adaugă lupta împotriva persecuțiilor religioase în special a Bisericii Greco-Catolice din România, despre situația evreilor din România, catastrofa Struma, atacul legației române de la Berna și procesul în care Ion Rațiu a fost martor, despre canalul Dunăre-Marea Neagră, gruparea „Jilava”, operațiunea „Deghizarea”, vizitele lui Ceaușescu în Marea Britanie din 1975 și cea din 1978 când, în urma unui incident în timpul demonstrației organizate, Ion Rațiu a fost arestat și condamnat; în S.U.A., vizita lui Gerald Ford în România sau despre „Operațiunea Satele Românești” („Opération Villages Roumains”).

Se regăsesc și documente ale conferințelor organizate, demonstrațiilor și manifestațiilor din Londra, New York, München, Paris cu prilejul vizitelor făcute de liderii de partid comuniști români în țările respective sau campanii de solidarizare cu Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu și alți disidenți, cu ocazia revoltei de la Brașov sau pentru eliberarea altor deținuți politic.

De asemenea, s-au identificat și manuscrise ale operelor sale, recenzii la lucrări, textele cuvântărilor, note, jurnale, interviurile susținute precum și extrase din ziare cu articolele publicate și articole despre personalitatea și activitatea sa. Corespondența personală, cu membrii familiei sau cu personalităţi marcante ale exilului românesc, reprezintă un volum însemnat în arhivă.

Documentele rezultate în urma activităţii desfăşurate de Ion Raţiu la reîntoarcerea în ţară după căderea regimului comunist sunt în mare parte depozitate la Turda, în orașul său natal, motiv pentru care și aceste documente fac parte din fondul arhivistic și se vor prelucra arhivistic.

Unele din publicațiile identificate se vor păstra în fond deoarece, pe lângă articolele publicate ce îl priveau direct sau referitoare la activitatea sa în exil, conțin însemnări ale creatorului de fond. Cărțile identificate se vor dona la biblioteci, anexându-se la finalul inventarului o listă a acestora și cotele primite la bibliotecile aferente.

În urma acestui proiect, o copie digitizată a celor două fonduri arhivistice va fi disponibilă în arhiva IICCMER dedicată exilului românesc, pentru toţi cei interesaţi de studierea istoriei recente.