În luna ianuarie a acestui an s-a împlinit un deceniu de la moartea celui mai popular regizor român al secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu. Un comisar acuză, filmul care marchează „divorțul” temporar de scenaristul Titus Popovici, constituie unul dintre cele mai personale proiecte ale sale. Aflat la apogeul carierei, cu acces practic nelimitat la resursele cinematografiei, Nicolaescu beneficia artistic și de pe urma colaborării cu privilegiatul scriitor comunist, membru CC al PCR. Pe lângă Dacii (1966), propagandistul subtil care a fost Popovici semnează scenariile celor mai bine primite filme ale lui Nicolaescu, precum Mihai Viteazul (1971), Cu mâinile curate (1972), [...]

Domnitorul valah de secol al XV-lea care a îndrăznit să-l înfrunte pe cuceritorul Constantinopolului Mehmed al II-lea este fără îndoială cea mai cunoscută și vandabilă figură a istoriei românilor pe plan internațional. Legenda Dracula, pornind de la povestirile germane originare din mediile burgurilor săsești din Transilvania care intraseră în conflict cu Vlad Țepeș, și-a găsit încununarea artistică mai mult de patru secole mai târziu, în romanul gotic al scriitorului irlandez Bram Stoker. Bogata reprezentare în literatură și în cinematografie a contelui Dracula a suscitat interesul istoricilor care au explorat filiația dintre personajul real și cel fantastic. Printre lucrările care au [...]

Periodic, regimul ceaușist s-a confruntat cu scandaluri interne care în pofida cenzurii draconice, au cunoscut serioase reverberații în straturile societății. Strategia abordată a fost de a le trimite în derizoriu, iar din acest punct de vedere, cinematografia a constituit vehiculul perfect. Într-un episod anterior din Cinecomunism – https://www.iiccmer.ro/evenimente/2022/secretul-lui-bachus-1984/ – am văzut cum afacerea Ștefănescu privind contrabanda de vin a fost transpusă pe marele ecran în registru comic de către scenaristul Titus Popovici și regizorul Geo Saizescu în Secretul lui Bacchus (1984). Succesul remarcabil pe care l‑a avut filmul i-a convins pe decidenții politici să aprobe o continuare care păstra în [...]

Ambițioasa producției a regizorului-autor Mircea Daneliuc reprezintă atât o ruptură în cinematografia personală de stilul ciné-vérité pe care l-a practicat în filmele anterioare, precum debutul Cursa (1975), Proba de microfon (1980) și Croaziera (1981), cât și în cinematografia perioadei ceaușiste, prin imersarea totală în zona subiectivității onirice și a metaforitei politice. Aparent, Glissando este ecranizarea unei nuvele fantastice de Cezar Petrescu, „Omul din vis”, din volumul Omul din vis, Trei povestiri cu morți publicat în 1925. Sursa literară devine însă un simplu pretext pentru Daneliuc care alege să se îndepărteze semnificativ de textul originar, așa că rezultatul este un film [...]

Deși ascensiunea extremei drepte în România interbelică este ilustrată în multe dintre filmele perioadei comuniste, subiectul antisemitismului a rămas unul tabu. Discursul istoriografic oficial îi prezenta pe fanaticii legionari într-o răfuială permanentă cu militanții comuniști, făcând abstracție de violențele pe care primii le-au comis asupra evreilor. Explicația ține de caracterul specific al comunismului românesc. Alunecarea regimului pe o pantă naționalistă în anii de conducere ceaușistă a fost însoțită de o românizare accentuată a aparatului de partid. Aportul etnicilor evreilor la istoria partidului a fost pus în surdină, fiind asociat etapei cominterniste. În acest context, filmul lui Manole Marcus din 1975 [...]